Într-o emisiune transmisă în direct de Gândul, profesor universitar dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și expert în geopolitică, a analizat scandalul de corupție care a izbucnit în Ucraina și care îl implică și pe președintele Zelenski, precum și reacțiile europene în acest caz.Urmărește integral emisiunea lui Marius Tucă.
Dan Dungaciu afirmă că, în legătură cu scandalul de corupție în care este implicat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, această situație a generat o presiune fără precedent din partea Statelor Unite asupra liderului de la Kiev, ceea ce a dus la declanșarea anchetei.
„Scandalul menționat a izbucnit în sezonul estival. Au început investigațiile. Persoanele implicate au observat ce se întâmplă și au început, conform presei din Ucraina, să urmărească agenții anticorupție care îi anchetau și care erau structuri din două agenții necontrolate direct de guvernul de la Kiev. Asta au fost detectivi precum De Niro și Al Pacino. Aceștia verificau reciproc, pentru a determina sursa și natura dovezilor. În acest context, procurorul general controlat de Zelenski a arestat un agent suspectat de spionaj pro-rus, pentru colectarea de informații despre aceste dosare. Când s-au evidențiat amploarea investigației, s-au hotărât măsuri restrictive împotriva acestor structuri, inclusiv închiderea lor, ceea ce și s-a întâmplat inițial. Dacă Zelenski a acceptat aceste măsuri, iar presiunea asupra sa nu era suficient de puternică, această anchetă nu ar fi fost posibilă. Astfel, presiunea a fost atât de mare încât a compromis independența celor două instituții și cercetarea a continuat. A fost menționată o înregistrare cu durata de 1.000 de ore. Toți cei interesați au avut acces la această informație. În presa internațională a apărut termenul „toaleta de aur”, asociat cu lideri precum Nicolae Ceaușescu sau lideri din Orientul Mijlociu, care se aflau în liste negre. Ulterior s-a demonstrat că nu era vorba de o toaleta chiar din aur. Articole precum cel publicat ieri de Financial Times pun accent pe această expresie, utilizată atât în titlu, cât și în imagine. În acest context, presiunea exercitată asupra Ucraina este considerată fără precedent, fiind de natură politică și mediatică.”
Pe de altă parte, analistul politic critică reacțiile liderilor europeni, care au ales fie să ignore subiectul, fie au declarat că sprijinul pentru Ucraina va continua în condițiile actuale.
„Reacțiile europene au fost, în general, lipsite de fermitate, constând în declarații politice de sprijin și asigurări că ajutorul pentru Ucraina va fi menținut. Totodată, lideri precum Macron au semnat acorduri și au afirmat că lucrurile continuă așa cum au fost, fără a aborda direct acuzațiile de corupție. Totodată, presiunea exercitată de SUA pare a fi fost foarte intensă. Începerea negocierilor de pace în Istanbul și reactivarea președintelui Zelenski la Londra indică o escaladare a situației. De asemenea, creșterea prețurilor la energie, evidențiată de Bloomberg, nu depinde de bombardamentele asupra instalațiilor energetice rusești, ci de dinamica geopolitică. În presa ucraineană a apărut informația despre o reducere de 3% a funcționării rafinăriilor rusești, ca urmare a atacurilor ucrainene cu drone. Războiul are alte funcții în acest moment și confruntarea nu va înceta chiar dacă combaterea militară s-ar încheia. În concluzie, reacția Europei a fost relativ rezervată, constând în declarații de susținere, în timp ce presiunea externă pare să fi avut un impact semnificativ, mai ales după ce numele lui Zelenski a fost menționat în documente judiciare.
