Recent, la Editura SITECH din Craiova a fost lansată lucrarea „Considerații”, semnată de poeta, eseista, romancița, matematiciana și jurnalista Doina Drăguț, cunoscută și ca redactor-șef al revistei de cultură generală „Constelații diamantine”, publicație apreciată pentru standardele înalte și calitatea articolelor.
Abordând o gamă largă de teme (Reflexii asupra unor scriitori clasici, Reflexii asupra unor artiști plastici tradiționali, Analize asupra unor opere literare, Dialoguri, Studii și eseuri, precum și reflecții ale unor critici, scriitori sau jurnaliști despre creația autoarei), volumul se remarcă prin interes universal pentru toți cei pasionați de cultură autentică.
Doina Drăguț
Tratând aceste teme într-un registru personal, dar cu o valență universaliată, volumul devine un punct de referință cultural care explorează esențele fundamentale ale acestora.
Autoarea dezvăluie în „Precuvântare”: „Scrisul nu este o meserie obișnuită, ci o formă de artă, o exprimare liberă în care sentimentelor interioare li se transformă în emoții exprimate, implicând și cititorul”.
La întrebarea „Cine sunt eu ca autor, matematician, individ, de unde vin și spre unde mă îndrept?”, autoarea răspunde sincer: „Nu știu exact, dar am învățat că cele mai importante aspecte ale vieții sunt acelea simple, aflate chiar lângă noi, pe care de multe ori nu le observăm, căutând în alte locuri”. O invitație subtilă la o reflecție profundă asupra semnificației vieții, adesea percepută ca fiind simplă sau guvernată de aleatoriu, dar în realitate subordonată unor legi matematice universale (neaccesibile pe deplin cunoașterii umane).
Vom prezenta cititorului, fără intenția de a oferi o analiză exhaustivă, câteva dintre epigramele care ne-au captat atenția, lăsându-i plăcerea de a descoperi integral volumul pentru o perspectivă amplă.
Printre reflecțiile despre scriitori clasici, se află și un eseu despre Mircea Eliade, intitulat „Mircea Eliade – spațiu și timp sacru”, unde, alături de date biografice esențiale ale marelui gabdil și filozof, se regăsesc și repere despre fundamentele gândirii sale: „Spațiul sacru reprezintă centrul universului, în timp sacru se regăsește repetarea originilor lumii, concepute ca un orizont religious. În concepția sa, ființele arhaice își orientau existența în timp și spațiu, în timp ce în zilele noastre această orientare ar fi slăbită. Totuși, chiar și în omul modern, ar exista o dimensiune ascunsă, subconștientă, dominată de simboluri religioase profunde”.„Mircea Eliade propune o filozofie personală prin care omul caută forțele ascunse din interiorul său, fiind un instrument în mâna unor forțe incontrolabile”.
În secțiunea dedicată artiștilor plastici tradiționali, pot fi remarcate eseuri despre Constantin Brâncuși, Ștefan Luchian, Corneliu Baba, Marcel Chirnoagă, Amedeo Modigliani, Vincent van Gogh, Michelangelo, Rafael, Leonardo da Vinci, Auguste Rodin, Albrecht Dürer.
În parabola „Mâinile” a lui Dürer, se relatează un eveniment dramatic dar și inedit despre destinul a doi frați, Albrecht și Albert Dürer. O poveste care, deși depășește înțelegerea umană, simbolizează puterea de a reuși împotriva obstacolelor, asemenea unui râu care își croiește singur drumul printre stânci.
În cadrul celor „Reflecții asupra operelor unor scriitori”, se află și evocări despre volumului „Experimentul Pitești”, care contribuie la prezentarea adevărului despre istoria recentă a spațiului românesc, inclusiv despre românii din Basarabia și Bucovina de Nord, în perioada regimului comunist. Ediția simpozionului Internațional PERT’17 de la Pitești are motto-ul „Să nu ne răzbunați, dar să nu ne uitați!”, ultimele cuvinte închinate de Mircea Vulcănescu în închisoare, anterior trecerii în neființă, reflectând dorința de memorie și justiție.
Printre eseuri, un accent deosebit îl are analiza „Soarta capodoperelor”, cuprinzând interpretări și semnificații valoroase în câteva paragrafe.
1. „Intelectualii se raportează la modele. Modele pot deveni doar capodopere. Fiecare aspiră să fie un astfel de exemplu; unii reușesc, alții nu.”
2. „Existența intelectualului este o balanță între vocație și aspirații. Adesea, aspirațiile sunt deșarte.”
3. „Vrem mult (și este omenesc să fie așa), dar trebuie să înțelegem că limitele noastre sunt restrânse.”
Pentru a promova echilibrul, luciditatea și rațiunea, în fața extinderii vanității și orgoliului, autoarea evidențiază necesitatea unei reflecții profunde și a respectului pentru valoare în gândire și acțiune.
De asemenea, este recomandat eseul „Goticul în arte, literatură, muzică”, ilustrând pe scurt și convingător relevanța și particularitățile curentului gotic în diferite domenii artistice. În arhitectură, cunoscut drept „stilul arcuii ascuțite”, goticul a apărut din influențele romanicismului, Cruciadele și misticismul religios fiind factori determinanți. Sunt aduse exemple de catedrale din Franța, Spania, Anglia și Germania.
În literatură, curentul gotic a prins amploare în Anglia, începând cu jumătatea secolului al XVIII-lea, și s-a extins ulterior. Caracteristic este atmosfera apăsătoare, marcată de ruine, castele bântuite și peisaje înspăimântătoare, cu elemente de magie și supranatural, ilustrate de opere ale autorilor precum Edgar Allan Poe.
În muzică, stilul Goth, apărut la sfârșitul anilor 1970 în Anglia, a influențat diferite scene din Europa și Statele Unite, reprezentând o mișcare distinctivă și contemporană în lumea artistică.
