România se pregătește să întâmpine noul an cu o rată ridicată a inflației, o creștere economică slabă și presiuni tot mai mari asupra consumului. În același timp, Banca Națională a României (BNR) va avea o misiune dificilă în ajustarea politicii monetare. Deși rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut la 2,4% în noiembrie, România continuă să fie statul cu cele mai mari creșteri de prețuri și o inflație de 8,6%, conform datelor Eurostat.
România devine campioană la inflație în 2026
Date Eurostat
Luna trecută, țările membre cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost Cipru, 0,1%, Franța, 0,8% și Italia cu 1,1%. La polul opus se află România cu 8,6%, urmată de Estonia, 4,7%, și Croația, 4,3%. Datele INS indică, de asemenea, o stagnare a inflației în România, în noiembrie, la 9,8%, cu creșteri semnificative pentru servicii (10,99%), bunuri nealimentare (10,73%) și alimente (7,46%).
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a menționat în noiembrie 2025 că evoluția inflației și a dobânzilor a fost influențată de măsurile politice recent adoptate, ceea ce a făcut ca România să se claseze pe primul loc în Europa la nivelul inflației.
Primul șoc inflaționist, înregistrat la 1 iulie, a avut loc odată cu eliminarea plafoanelor tarifare pentru energie electrică, ceea ce a determinat o creștere medie a prețurilor de 61,6%, contribuind cu aproximativ 2,3% la nivelul anual al inflației.
Al doilea șoc, în august, a venit odată cu ajustările fiscale, precum creșterea cotelor TVA și a accizelor, care s-au repercutat în prețuri și au avut un impact total de aproximativ 2%, influențând economia și în septembrie.
Pentru 2026, principalele provocări rămân aceleași: măsurile fiscale adoptate sau anunțate se vor resimți mai puternic în economie, afectând direct nivelul de consum. În ciuda estimărilor BNR privind apropierea de ținta de 2% până la sfârșitul lui 2025, inflația în România continuă să fie cea mai ridicată din Uniunea Europeană.
„Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul 3 – 2025, din cauza eliminării plafoanelor pentru tarifele la energie electrică, creșterii cotelor TVA și a nivelului accizelor”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
După perioade de creștere accentuată a piețelor financiare și evaluări ridicate ale acțiunilor, tot mai mulți investitori își exprimă reticența privind riscurile pentru anul 2026. Deși principalele bănci anticipează rezultate pozitive pe piețele bursiere, pericolele sunt multiple, de la corecții în sectorul inteligenței artificiale, la tensiuni geopolitice și probleme în zona creditării private.
Piețele financiare aparent sunt stabile, deoarece investitorii se bazează pe sprijinul considerabil al statului. În ultimii ani, guvernele au manifestat disponibilitatea de a spori cheltuielile pentru a evita încetinirea economiei sau crize sociale.
Președintele Donald Trump a generat tensiuni geopolitice prin impunerea de tarife, dar a și anunțat reduceri de taxe benefice gospodăriilor americane pentru începutul anului 2026. În Europa, Germania a confirmat un plan de investiții de 500 de miliarde de euro, iar țările din zona mediteraneană continuă să utilizeze fondurile europene post-pandemie.
Investitorii români nu mai au încredere în economia locală
Sentimentul investitorilor români rămâne pesimist, cu 70% dintre aceștia declarând în ultimul trimestru al lui 2025 că nu au încredere în perspectiva economică a țării.
Această situație nu este surprinzătoare, având în vedere creșterea lentă, deficitele bugetare mari și inflația exagerată. La nivel european, instabilitatea politică, deficitele fiscale și decalajele în inovare față de alte state, precum Statele Unite, rămân vulnerabilități majore, iar investitorii devin tot mai selectivi, inclusiv în sectorul inteligenței artificiale.
România trebuie să își consolideze disciplina fiscală pentru stabilitate economică
Riscul major pentru investitori îl reprezintă inflația, care poate destabiliza întregul sistem. Spre deosebire de alte probleme, inflația nu poate fi contracarată cu stimulente fiscale, ci, dimpotrivă, cheltuielile excesive și relaxarea monetară pot accelera creșterea prețurilor. În cazul României, pericolul este și mai mare, deoarece inflația rămâne peste media Uniunii Europene, iar BNR avertizează constant că presiunile inflaționiste sunt generate de politicile fiscale exagerate și deficitele bugetare uriașe.
Spre deosebire de economiile majore, țara noastră are un spațiu limitat pentru stimulente, fără a pune în pericol cursul de schimb și costurile de finanțare. În același timp, economiile mari pot susține creșterea economică prin cheltuieli și dobânzi mai mici, în timp ce România riscă să înregistreze o inflație și mai mare și dobânzi ridicate.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Avertisment: „Prețurile la fructe, legume și pâine vor exploda, iar dependența de importuri va crește.” Economist: „Problema este de natură socială, nu de moralitatea taxelor.” Impactul impozitului Bolojan asupra serelelor, solarilor și silozurilor
Un restart dur pentru Guvernul Bolojan: 2026 se anunță a fi un an dificil pentru România, cu deficit bugetar peste 6% din PIB.
