Mai mult de două decenii a suportat Costică Perneș, 64 de ani, dureri intense după ce, în urma unui accident de muncă, și-a fracturat gleznă. Operat de mai multe ori, bărbatul a rămas incapabil să meargă. A refuzat imobilizarea articulației, sperând că și în țara noastră va fi posibilă protezarea gleznei pentru a păstra mobilitatea. Această opțiune s-a realizat ulterior. Dr. Dragoș Apostu, medic primar ortopedie și traumatologie, conducător de lucrări la Spitalul Regina Maria din Cluj-Napoca, cel care a efectuat intervenția de protezare pentru Costică Perneș, ne-a explicat în detaliu în ce a constat procedura și care sunt pașii următori pentru pacient.
Glezna era umflată și dureroasă după un accident de muncă. La momentul respectiv, nu și-a imaginat că problema va persista peste 20 de ani, fără o soluție eficientă.
„În anul 2000, am avut un accident, o cădere de la înălțime mică, aproximativ un metru sau un metru și jumătate. Am suferit o fractură la gleznă, am fost internat la spitalul din Zalău și mi-au aplicat gips”, povestește Costică Perneș.
Trei luni a purtat gipsul: „După îndepărtarea ghipsului, i-am spus medicului că nu pot sprijini piciorul pe pământ. Mă durea și simțeam o arsură. Am urmat timp de 18 zile terapie de recuperare la Băile Felix, cu speranța că voi avea o stare mai bună. Nici vorbă, durerea a persistat, și puteam pune piciorul doar cu mari dificultăți.”
Libertatea de a găsi soluții fără suferințe
După doi ani, în 2002, Costică Perneș a aflat de un medic de la Spitalul Militar din Cluj, sperând să primească ajutor. „Medicului venea la Zalău o dată pe săptămână. Am decis să merg la spital, la Cluj, unde m-a internat și mi-a spus că urmează să fiu operat. Eram foarte satisfăcut. M-a operat, însă, din păcate, intervenția nu a avut succesul scontat. Nu puteam bascula laba piciorului și am rămas cu dureri în creștere”, adaugă pacientul.
Cu mers șchiopătând, așa cum a putut, mergea la serviciu, iar durerile le mai calma cu analgezice. „Acum zece ani, am fost la spitalul de ortopedie din Cluj, unde mi s-a propus o intervenție pentru imobilizarea permanentă a laba piciorului, adică să rămână rigidă. M-am opus, sperând ca în țară să se poată realiza și protezarea gleznei, precum în alte țări”, mărturisește pacientul.
În anul anterior, durerile deveniseră de nesuportat, nevoind nici medicamentele analgezice, nici cele antiinflamatoare: „Fetele mele, medici, au căutat soluții pentru această problemă, iar astfel am ajuns la Dr. Dragoș Apostu”, explică pacientul.
Din acel moment, situația a evoluat diferit: „Am fost la domnul doctor în luna mai a acestui an, prezentând și un CT. După analiza investigației, mi s-a recomandat o intervenție chirurgicală de protezare a gleznei”, relatează Costică Perneș.
Artroda, tratamentul tradițional în țară, o procedură conservatoare cu consecințe negative
„Chiar dacă operația s-a desfășurat conform principiilor ortopedice, există riscul ca unii pacienți să dezvolte artroză a gleznei, adică uzură a articulației. Acest lucru duce la dureri, imposibilitatea de a merge distanțe lungi și la limitarea efortului fizic. Pentru că mobilitatea este esențială în viață, orice restricție are un impact semnificativ”, explică dr. Apostu.
În cazul artrozelor de glezna, tratamentul frecvent este artrodeza, adică blocarea articulației. „Pacientul nu va mai putea mișca laba piciorului, care va rămâne fixă în poziție de 90 de grade, permițând mișcarea și mersul, însă cu limitări ale activității”, adaugă medicul ortoped.
Mulți pacienți refuză această procedură, din cauza impactului asupra mobilității, după cum menționează dr. Apostu.
Protezarea, o tehnică modernă avansată, deși mai complexă, cu beneficii evidente pentru pacient
Recent, la nivel internațional, a crescut numărul intervențiilor de protezare a gleznei, adaptate după modelele folosite pentru alte articulații mari, precum șoldul și genunchiul, pentru care astfel de tratamente sunt disponibile de mult timp.
„Intervenția este considerabil mai complexă decât protezele de șold sau genunchi, fiind mai lungă și având alte principii. Producătorii încă perfecționează protezele de gleznă, însă în ultimii ani a existat o creștere semnificativă a acestor proceduri. Noi am reușit să oferim această opțiune pacienților cu artroză de gleznă, în ciuda unor dificultăți logistice cauzate de numărul restrâns de chirurgi specializați și disponibilitatea protezelor”, explică dr. Apostu.
Instrumentele pentru cazurile precum cel al lui Perneș au fost aduse din Germania. „În SUA, numărul de astfel de intervenții dublează anual, datorită satisfacției pacienților și intervențiilor îmbunătățite. Dar beneficiile majore pentru pacient sunt posibilitatea de a călca pe picior și de a-și păstra mobilitatea, precum și corectarea modificărilor existente la nivelul gleznei”, punctează medicul ortoped.
Planificare precisă pentru prima protezare de gleznă efectuată în rețeaua Regina Maria
Procedura de protezare a gleznă pentru Costică Perneș a fost prima astfel de intervenție în rețeaua Regina Maria și a doua de acest gen din țară, menționează dr. Apostu: „Este o proteză modernă, cu o tehnică mai dificilă, dar care asigură o aliniere perfectă a oaselor și o durată de viață preconizată mai lungă”.
Intervenția a fost precedată de discuții amănunțite despre opțiunile terapeutice, beneficiile și riscurile fiecăreia. „Pacientul a refuzat artrodeză de gleznă și a optat pentru protezarea, despre care era informat anterior, dar puțini medici realizează această tehnică în România. Am prezentat toate tehnicile existente, experiența mea internațională și avantajele protezei”, explică dr. Apostu.
Planificarea riguroasă a intervenției a fost esențială: „Am folosit multiple analize, radiografii și CT, colaborând strâns cu echipa tehnică a companiei distribuitoare pentru o execuție precisă. Un ghidaj montat pe picior asigură o aliniere perfectă, deși procedura durează mai mult decât altele”, subliniază medicul.
„Rezultatele sunt semnificative, iar tehnicile moderne permit o funcție aproape normală, reducând durerile și îmbunătățind calitatea vieții pacientului”, completează dr. Apostu.
Durata și riscurile intervenției de protezare a gleznei
Aparatul chirurgical a durat patru ore, fiind asistat de echipa formată din alți specialiști, inclusiv chirurgi și personal de suport medical. „O dificultate specială a fost sudarea oaselor, deoarece în trecut, pacientul a avut o intervenție anterioară, iar oasele tibiei și peroneul erau fuzionate, necesitând separarea lor pentru a permite continuarea operației”, explică dr. Apostu.
Riscurile pot include fracturarea oaselor, leziuni ale vaselor sau nervilor. „Este nevoie de atenție deosebită și tehnică precisă pentru a evita complicațiile grave, precum infecțiile sau tromboza venoasă profundă. Pentru prevenirea trombozei, se administrază anticoagulante, iar infecțiile, de obicei, necesită tratament chirurgical suplimentar”, avertizează medicul.
Etapele postoperatorii și recuperarea
După intervenție, glezna pacientului este imobilizată și pansată. Timp de 2-3 zile, se urmărește, iar apoi, tija se înlocuiește cu o orteză specială, de gheată, care trebuie purtată între 3 și 6 săptămâni pentru a asigura vindecarea și adaptarea. Pacienții pot merge fără durere și își pot relua activitățile normale după recuperarea completă de 3-4 luni.
Restricțiile majore vizează evitarea efortului fizic intens pe termen scurt, dar mobilitatea generală rămâne de obicei satisfăcătoare. „Unele activități dure de cărat greutăți pot accelera uzura protezei, însă mersul și activitatea de zi cu zi nu sunt restricționate”, afirmă specialistul.
Rezultate și perspective pe termen mediu și scurt
„Succesul intervenției depinde în mare măsură de starea generala a pacientului. Diabetul, fumatul sau alte boli reumatice pot crește riscul complicațiilor, dar nu constituie contraindicații absolute”, explică dr. Apostu.
Costică Perneș, care nu are alte suferințe, beneficiază de cele mai bune șanse ca proteza să rămână funcțională pe viață.
„Proteza realizată în cazul nostru este din metal trabecular, cel mai performant material pentru astfel de implanturi. Dezvoltat pentru proteza de șold, acesta se integrează foarte bine cu osul, creșterea osului fiind posibilă datorită structurii sale asemănătoare cu cea a oaselor. Aceasta oferă încredere că proteza va avea o durată de viață lungă, însă încă nu deținem date definitive pentru protezele de gleznă, comparabile cu cele de șold sau genunchi, folosite de peste 30 de ani. Chiar dacă tehnologia este relativ nouă, rezultatele preliminare sunt extrem de promițătoare”, a concluzionat specialistul.
Material susținut de Regina Maria
