Romania nu a construit niciun centru major de incinerare a deșeurilor municipale pentru producție de energie electrică sau căldură, deși au existat planuri, conform relatărilor recente. Aceste planuri au fost formulate încă de acum peste zece ani, au fost reluate, dar s-au lovit de o opoziție semnificativă. O idee similară a generat proteste și în Bulgaria. În acest interval, o țară europeană a devenit un exemplu pentru implementarea acestui sistem, în timp ce în Danemarca, o construcție spectaculoasă a suscitat controverse.
- Acest articol a fost realizat în colaborare în cadrul proiectului transfrontalier Pulse de Vlad Barză (HotNews.ro), Zornitsa Lateva (Mediapool, Bulgaria), Manuel Escher (Der Standard, Austria) și Lena Kyriakidi (Efsyn, Grecia).
În urmă cu șase ani, proiectul construirii unui centru de incinerare a deșeurilor menajere a declanșat un tur de forță politic la București, între fostul primar general Gabriela Firea și noul primar ales, liberalul Ciprian Ciucu.
În 2019, Consiliul General a aprobat Masterplanul pentru gestionarea integrată a deșeurilor în București. Documentul prevede în principal construirea unui incinerator cu o capacitate de 235.000 de tone anual, care ar arde deșeurile ajunse în prezent la depozitul de gunoaie și ar genera energie electrică și termică.
Conform documentului, costul estimat al incineratorului era de 146 de milioane de euro, iar costul total al proiectului de aproximativ 450 de milioane de euro. Pentru amplasarea, erau propuse trei locații: Baza RATB Titan (strada Nicolae Teclu), CTE Progresu (strada Pogoanelor nr. 1A) și CTE București Sud (strada Releului nr. 2B). Cel mai bine cotat a fost amplasamentul CTE Progresu.
La acea vreme, consilierul general Ciprian Ciucu s-a poziționat vehement împotriva proiectului.
„Dacă aprobăm acest Master Plan, se prevede ca România să aducă tehnologie de incinerare a deșeurilor supradimensionată, neadaptată nevoilor reale, și mai mult, poluantă. Se arată clar că, dacă vom realiza acest incinerator, care este o tehnologie învechită, vom fi obligați să ardem deșeuri pe care nu le producem și vom fi nevoiți să importăm deșeuri din alte țări”, a declarat Ciprian Ciucu.
De asemenea, reprezentanții USR au respins inițiativa, afirmând că „tehnologia utilizată devine depășită, considerând-o o investiție inutilă pentru orașul nostru”, a precizat consilierul USR Alexandru Gâdiuță.
Primara de atunci, Gabriela Firea, a susținut proiectul, afirmând că este vorba despre o instalație de valorificare a deșeurilor municipale, asemănător celor din Viena, considerate nepoluante.
„Planul include și o listă de investiții prioritare, dintre care una vizează instalarea unei unități de tratare a deșeurilor municipale cu recuperare energetică, pentru a produce energie electrică și termică pentru București. Cu aprobarea acestui Master Plan, vom putea avansa către studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și execuția. Este vorba despre o stație energetică modernă, similară celor existente în capitalele europene, fără impact nociv asupra mediului, ajutând Bucureștiul să rezolve problema depozitării deșeurilor, în conformitate cu standardele europene, unde doar deșeurile care nu pot fi reciclate trebuie eliminate în depozite speciale”, a explicat Firea.
În final, proiectul nu a fost implementat, iar sistemul de încălzire al Bucureștiului continuă să se bazeze pe infrastructura învechită a Termoenergetica, care a provocat numeroase întreruperi și situații în care mii de apartamente au rămas fără încălzire și apă caldă. Compania se află în dificultate financiară, după cum avertiza recent noul primar Ciprian Ciucu.
Incineratoarele „devin costisitoare pentru înlocuirea deșeurilor”
Comisia Europeană nu interzice complet incinerarea deșeurilor, precizând că această practică este permisă în anumite condiții stricte și cu respectarea normelor de mediu.
Un document european de bune practici pentru incinerarea deșeurilor vizează reducerea impactului asupra mediului, gestionând peste 500 de instalații mari din UE care tratează aproximativ 30% din deșeurile municipale ale Uniunii.
Vicepreședintele Eco-Civica, Dan Trifu, consideră că incineratoarele de deșeuri menajere mai au un viitor în Uniunea Europeană, mai ales deoarece politica UE promovează reciclarea majoritară a deșeurilor.
„Neașteptatul situației a fost războiul din Ucraina. UE a fost foarte activă în protejarea mediului, cu Green Deal și alte inițiative, care descurajau producția de ambalaje nereciclabile sau de utilizat pe termen lung. Dacă produsele sunt complet reciclabile și nu se degradează pe tot parcursul utilizării, atunci incinerarea nu mai are justificare”, explică activistul ambiental.
El adaugă că „aceste centrale devin costisitoare pentru ceea ce ar trebui să înlocuiască, având în vedere că soluțiile alternative sunt din ce în ce mai eficiente. De exemplu, depozitarea deșeurilor în gropi externe este înlocuită în multe cazuri de depozite subterane, betonate, izolate și echipate, ce nu permit scurgeri de gaze sau contaminarea solului, fiind mai ecologice.”
Austri i, un model pentru alte țări
La Viena, exemplul utilizat de Gabriela Firea în trecut, a fost construită în 1963 prima centrală de incinerare a deșeurilor din Austria. Ulterior, au fost deschise și alte astfel de facilități, iar în prezent, Viena are trei centrale de incinerare a deșeurilor: Flötzersteig, Spittelau și Pfaffenau. Conform publicației Der Standard, dacă inițial acestea erau destinate exclusiv eliminării deșeurilor, acum acestea fac parte integrantă din economia circulară, fiind utilizate pentru generarea de energie electrică și termică din deșeurile rezultate din proces.
Aceste instalații sunt considerate foarte moderne și respectă cele mai stricte limite de emisii reglementate de legislație, gazele de ardere fiind, de exemplu, purificate în patru etape distincte. În plus, sistemul de gestionare a deșeurilor din Viena urmărește atingerea neutralității climatice până în 2040 și testează tehnologii pentru recuperarea materiilor prime secundare, precum metalele din reziduurile de ardere.
Ordonanța introdusă în 2009, privind depozitarea deșeurilor, a interzis depozitarea de deșeuri netratate la gropi, stimulând astfel dezvoltarea uzinelor de incinerare, detaliază Der Standard. În prezent, Austria dispune de 12 centrale de incinerare și 23 de uzine de co-incinerare, în care deșeurile arse sunt combinate cu alte combustibili pentru mai eficientă utilizare.
Incinerarea deșeurilor în Austria este considerată un model internațional, fiind studiată de delegații din multiple țări, în special Italia, pentru experiența sa.
Controversele instalațiilor de ardere în Grecia
Guvernul grec a planificat recent construcția a șase centrale de incinerare a deșeurilor, care vor permite arderea deșeurilor atât procesate, cât și neprocesate, conform publicației Efsyn.
Însă, numeroase organizații civice și partide politice se opun acestei soluții ca principală metodă de gestionare a deșeurilor, din motive legate de poluare, costuri mari și subminarea reciclării, întrucât între 70% și 75% din deșeuri continuă să fie depozitate la gropi.
Danemarca și importul de deșeuri din Marea Britanie
Un exemplu ilustrativ și controversat în Europa este cazul Danemarcei. În 2017, lângă Copenhaga s-a inaugurat unul dintre cele mai mari și moderne incineratoare, cu o investiție de 500 milioane euro, construit pentru a produce energie din arderea deșeurilor municipale și a biomasei.
Acest incinerator este apreciat pentru tehnologiile avansate de filtrare a emisiilor, fiind descris ca un exemplu de bune practici. La deschiderea sa, presa internațională, precum BBC și CNN, au relatat extins, inclusiv despre o pârtie de schi construită pe acoperișul facilității.
Instalația produce energie pentru circa 72.000 de locuințe, utilzând aburul generat pentru furnizarea încălzirii centrale a orașului. Cu toate acestea, criticii afirmă că investiția a fost disproporționată, iar pentru a menține activitatea în condiții financiare optime, Danemarca aduce deșeuri cu barje din Marea Britanie. Costurile ridicate pentru depozitarea în Anglia fac această practică viabilă din punct de vedere economic.
La sfârșitul anului 2019, decizia guvernului danez a fost de reducere cu 30% a capacității de incinerare până în 2030, pentru a se alinia cu estimările de deșeuri pentru acea perioadă, conform unui raport al Agenției Europene de Mediu.
Legislația din Danemarca a fost modificată în 2023 astfel încât, din 2025, municipalitățile să organizeze licitații pentru serviciile de incinerare a deșeurilor, urmând ca aceste facilități să concureze pentru a primi deșeurile colectate.
