România a importat fructe și legume în valoare de aproape două miliarde de euro în anul 2025, în contextul în care țara produce insuficient pentru consumul intern. Creșterea valorii importurilor de legume a fost de peste 60% în ultimii ani, iar cele de fructe au crescut cu 30%. În 2025, importurile totale de fructe și legume au ajuns la această sumă, consolidând deficitul comercial din sectorul agroalimentar.
Valoarea și volumele importurilor de fructe și legume
Între 2021 și 2025, valoarea importurilor a crescut semnificativ. Pentru legume, importurile s-au dublat, de la 530 de milioane de euro la peste un miliard de euro. Pentru fructe, cifra a trecut de 766 de milioane de euro în 2021 și a depășit pragul de un miliard de euro în 2025. Cantitatea totală de fructe importate s-a menținut aproape de un milion de tone anual, în timp ce volumul legumelor a crescut cu peste 15% în ultimii ani.
Principalele produse importate și proveniența lor
Cele mai importate legume sunt roșiile, cartofii, ceapa, ardeii și morcovii. Importurile de legume s-au accentuat în ultimii ani, în ciuda creșterii cantitativă modeste, fiind influențate de prețurile de achiziție. La fructe, topul este dominat de banane și citrice, deși produsele autohtone rămân reprezentate de mere, struguri și pepeni.
Impactul condițiilor climatice și al producției interne
Producția de fructe a fost afectată de înghețuri recenta, ceea ce a determinat supermarketurile să solicite asigurarea necesarului până în luna mai, însă recolta de mere nu permite acoperirea sezonului întreg. Un producător de fructe a explicat că producția națională nu poate susține cererea în perioadele mai lungi, în special în cazul mărului.
Reacția pieței și preferințele consumatorilor
Clienții preferă adesea fructele și legumele cu aspect estetic plăcut, ceea ce determină magazinele să se adapteze cererii. De exemplu, merele din Voinești sunt uneori așezate pentru a prezenta un interior crocant, chiar dacă în interior pot fi afânate. Astfel, magazinele prioritizează aspectul pentru a menține vânzările.
Contextul economic și vulnerabilitățile sectorului
Deși România este cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, țara importă majoritatea legumelor consumate, un paradox al agriculturii locale. Creșterea importurilor se explică prin deficite de producție, condiționate de climat și de capacitatea de ofertă internă, precum și de diferența de prețuri la nivel internațional.
Conform declarațiilor unui oficial din domeniu, deficitul în balanța comercială nu provine neapărat din cantitatea de produse, ci din prețurile de achiziție ale acestora. În perioadele în care nu se pot găsi fructe și legume locale, importul devine singura soluție pentru piața românească.
Transporturile și disponibilitatea produselor din alte țări precum Grecia, Franța, Italia, dar și din spațiul extracomunitar, contribuie la acoperirea gap-ului de ofertă în sezonul rece. În plus, în timpul verii, comercianții susțin producătorii locali pentru a satisface o parte din cerere.
Situația actuală evidențiază vulnerabilitatea sistemului agricol românesc, în condițiile în care nivelul de importuri continuă să crească, iar producția internă nu poate asigura necesarul. În timp ce România exportă cereale, consumul de legume și fructe rămâne dependent de importuri, iar condițiile climatice și preferințele consumatorilor influențează în mod direct această dinamică.
