Polonia își intensifică eforturile de a obține despăgubiri de la Germania pentru daunele cauzate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a solicitat recent un raport privind crimele sovietice comise asupra țării sale. În paralel, guvernul polonez acuză Rusia de atacuri cibernetice și promovează o anchetă amplă asupra crimelor istorice rusești, în condițiile în care relațiile cu Moscova se tensionează.
Investigație privind crimele sovietice în Polonia
Bartosz Gondek, directorul unui institut înființat la cererea premierului Donald Tusk pentru investigarea crimelor istorice rusești, afirmă că ancheta va avea o amploare mai mare decât cea despre brutalitatea nazistă. El estimează că va dura mult timp, având în vedere cele peste patru decenii în care Polonia s-a aflat sub influență sovietică, și subliniază dificultățile accesului la arhivele rusești, considerate sensibile.
Gondek a menționat că echipa sa, formată din circa 10 istorici și cercetători, se confruntă cu obstacole mai grele decât în cazul dosarului pentru Germania. Multe documente din perioada sovietică ar fi fost falsificate sau distruse, fiind necesare anchete pe termen lung.
Relațiile tensionate între Polonia și Germania
Disputele privind despăgubirile de război rămân nemodificate. Guvernul polonez continuă să solicite Germaniei plăți pentru daunele suferite, însă Berlinul susține că problema a fost închisă din punct de vedere juridic după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Partidul Lege și Justiție (PiS), aflat în opoziție, acuză executivul condus de Tusk că nu a făcut suficiente demersuri pentru a determina Berlinul să plătească, iar reprezentanții PiS susțin că Tusk încearcă să întârzie rezolvarea acestei probleme pentru a disloca atenția de la alte dispute interne.
Un europarlamentar PiS, Arkadiusz Mularczyk, a afirmat că intenția partidului este să formuleze o cerere financiara și împotriva Rusiei, însă l-a criticat pe Tusk pentru că ar încerca să manipuleze opinia publică, în special pentru a distra atenția de la stagnarea negocierilor cu Germania privind despăgubirile.
Propaganda revizionistă și intenții politice
Kremlinul a negat mult timp responsabilitatea pentru masacrul de la Katyn, din 1940, în care au fost executați aproximativ 22.000 de ofițeri militari și civili polonezi. În 2010, parlamentul Rusiei a recunoscut oficial că sovieticul Stalin a ordonat uciderea lor. În 2022, după invazia Ucrainei, președintele Vladimir Putin a promovat o versiune revizionistă a istoriei, iar în 2023, președintele parlamentului Rusiei, Viaceslav Volodin, a sugerat că Polonia ar trebui să plătească Rusiei 750 de miliarde de dolari pentru „eliberare” de la sfârșitul războiului.
Andrei Artizov, șeful arhivelor federale ruse, a susținut că un studiu comandat de Putin ar arăta că Polonia ar fi subminat eforturile sovietice împotriva Germaniei și că aceste acțiuni ar fi fost cauza izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, acuzație respinsă categoric de Polonia.
Eforturile continue ale Poloniei pentru despăgubiri
De când a preluat funcția vara trecută, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a continuat să exercite presiuni asupra Berlinului ca să plătească despăgubiri. Într-un discurs la Auschwitz, el a afirmat că Germania nu a plătit încă Poloniei pentru răul provocat în timpul războiului.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a făcut recent pași de conciliere, sprijinind ideea construirii unui memorial polonez la Berlin și returnarea unor artefacte poloneze jefuite. În decembrie, el a declarat că sunt discuții despre alte gesturi umanitare, fără a specifica suma, dar asigurând că guvernul german își asumă responsabilitatea istorică.
Președintele Nawrocki continuă să insiste asupra cel puțin recunoașterii și compensării pentru suferințele provocate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, exprimând că Germania refuză încă oficial plata despăgubirilor către Polonia.
