Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a afirmat vineri, într-un interviu, că principalul obstacol în relansarea încrederii populației în sistemul medical românesc ține de deteriorarea relației între pacienți și personalul medical. El a indicat că această scădere a încrederii a fost influențată de crizele din sistem și de efectele pandemiei COVID-19, precum și de probleme structurale de durată.
Provocarea reconstrucției încrederii în sistemul de sănătate
Rogobete a spus că nu consideră că întregul sistem se află într-un stadiu de totală deficiență, remarcând existența unor aspecte funcționale și în proces de transformare. El a subliniat că încrederea în medicină, terapii moderne și medicație a avut de suferit după pandemia de COVID-19. Oficialul recunoaște că această situație nu s-a remediat până acum și atribuie scăderea încrederii și altor factori de-a lungul timpului, precum problemele de comunicare și percepțiile negative în rândul pacienților, care au simțit adesea că deranjează la spital.
Rogobete a adăugat că toate aceste probleme au condus la o percepție de inechitate și nedreptate, afectând relația între pacienți și cadrele medicale. În plus, el a semnalat că deteriorarea acestei relații se reflectă și în spațiul public, unde apar incidente precum agresiuni asupra medicilor sau atitudini necorespunzătoare din partea acestora.
Probleme în relația dintre medici și pacienți
Ministrul a menționat că există cazuri frecvente de medici bătuți în timpul gărzilor și de atitudini neadecvate din partea unor medici față de pacienți. El susține că toate aceste aspecte sunt generate de scăderea încrederii în sistem și că nu ajută la consolidarea relației de încredere, chiar dacă spitalelor li se investesc resurse și se modernizează infrastructura.
El a afirmat că nu crede în ideea de a prelua controlul asupra spitale lor de către minister, subliniind că scopul actual este de a avea o coordonare eficientă a resurselor și a personalului, nu de a administra direct unitățile. Rogobete a spus că nu are puterea de a numi manageri sau de a decide asupra organizării interne a spitalelor, dar consideră că responsabilitatea pentru rezultate revin autorităților și managementului.
Reorganizarea și descentralizarea sistemului
Un alt obiectiv al ministrului este reorganizarea modului de funcționare a spitalelor, aspect despre care afirmă că nu a mai fost reevaluat de peste 30 de ani. El a menționat că sistemul nu a fost adaptat la actualele nevoi și că este nevoie de o nouă planificare a serviciilor oferite.
Referindu-se la descentralizarea administrativă a spitalelor, Rogobete a spus că problema principală este lipsa instrumentelor prin care Ministerul Sănătății să poată exercita o coordonare efectivă. El a explicat că scopul nu este de a recuceri controlul asupra fiecărei unități, ci de a avea un mecanism de coordonare operațională, de resurse umane și performanță.
El a punctat că, în prezent, ministerul nu are niciun cuvânt de spus în numirea managerilor, șefilor de secție sau în organizarea licitațiilor, și afirmă că, atunci când apar probleme, răspunderea revine în totalitate Ministerului Sănătății. Rogobete a precizat că vrea ca ministerul să poată interveni eficient și în gestionarea acestor aspecte, fără a se implica delegare directă în administrarea zilnică a fiecărei unități.
Pentru final, ministrul a evidențiat cătrre principalele măsuri de reformă se află atât renovarea infrastructurii, cât și revizuirea modului de funcționare al spitalelor, pentru a revitaliza relația de încredere și a eficientiza administrarea sistemului de sănătate din România.
