Prim-ministrul Benjamin Netanyahu și președintele Donald Trump au purtat o convorbire telefonică cu mai puțin de 48 de ore înainte de începutul atacului americano-israelian asupra Iranului, discuție în care s-a analizat posibilitatea declanșării unei operațiuni militare împotriva regimului de la Teheran. Sursele susțin că această conversație nu a fost dezvăluită anterior și a avut ca scop consolidarea deciziei de a lansa încă o acțiune militară majoră împotriva Iranului.
Detalii despre conversație și contextul operațiunii
Se știe că atât Trump, cât și Netanyahu au fost informați din timp despre deplasarea liderilor iranieni, având în vedere că ayatollahul Ali Khamenei și principalii săi colaboratori urmau să se întâlnească în curând în Tehran, făcându-i vulnerabili la o “lovitură de decapitare”. În urma unor informații suplimentare, întâlnirea a fost devansată de sâmbătă seara pentru sâmbătă dimineață, indică sursele anonime.
Convocarea telefonică a avut loc într-un moment în care Trump și Netanyahu analizau argumentele pentru o intervenție militară. Netanyahu a susținut că această acțiune ar putea fi ultima șansă de a-l elimina pe Khamenei, accentuând în discursul său că eliminarea liderului suprem ar putea conduce la răsturnarea sistemului teocratic și la schimbări semnificative în Iran.
Argumentele pentru atac și planificarea operațiunii
Sursele Reuters spun că Trump a aprobat ideea unei acțiuni militare, dar a lăsat deschis momentul și condițiile în care aceasta s-ar putea produce. În regiune, prezența militară americană fusese consolidată anterior, dând de înțeles că decizia finală era iminentă, iar o tentativă de atac fusese planificată pentru doar câteva zile înainte, dar amânată din cauza vremii.
Convorbirea dintre Netanyahu și Trump a fost considerată de analiști drept un catalizator pentru decizia finală a președintelui american, luată pe 27 februarie, de a ordona valorilor armatei să lanseze „Operațiunea Epic Fury”. Părțile au avut discuții despre posibilitatea de a distruge capacitatea Iranului de a produce rachete balistice, marina iraniană și de a împiedica Iranul să obțină arme nucleare.
Rolul argumentelor israeliene și reacția liderilor
Netanyahu a prezentat înaintea operațiunii faptul că eliminarea lui Khamenei ar putea fi o contribuție semnificativă la istorie, subliniind că iranienii ar putea chiar să răstoarne sistemul din 1979. Liderul israelian a menționat că Iranul este o sursă de terorism și destabilizare globală, sprijinind miliții precum Hamas și Hezbollah.
Trump a menționat în discursul public că decizia a fost doar a sa, iar purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a declarat că această operațiune avea ca scop desființarea capacității iraniene de a dezvolta arme nucleare și rachete balistice, dar nu a intrat în detalii despre convorbirea cu Netanyahu. Reprezentanții Iranului la ONU și biroul premierului israelian nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Implicarea și influența Israelului
Informațiile indică faptul că în timpul discuției, Netanyahu a adus argumente eficiente, subliniind oportunitatea de a elimina lideri iranieni implicați în tentative de asasinare a lui Trump, precum și riscul ca assasinarea lui Khamenei să ducă la o schimbare de regim. Sursele nu sugerează că Netanyahu a forțat decizia, însă modul în care a expus argumentele a fost convingător pentru președintele american.
De expresii precum „Iranul a încercat să-l ucidă pe președinte” sau „președintele Trump a avut ultimul cuvânt”, oficialii americani au atribuit dorința de răzbunare drept un factor important pentru decizia de intervenție, inclusiv declarația secretarului pentru război Pete Hegseth. În orice caz, atacul a fost doar ultima etapă a unui proces care a început cu o campanie de presiune și operațiuni militare preliminarye.
Istoria și evoluția conflictului
Campania împotriva Iranului a fost construită pe mai mulți pași: în iunie 2025, Israelul a bombardat instalațiile nucleare și siturile de rachete iraniene, iar Forțele americane s-au alăturat ulterior. La finalizarea acestei operațiuni, Trump afirmase că au fost „șterse de pe fața pământului” instalațiile nucleare iraniene.
Discuțiile pentru un al doilea atac au fost reluate, având în vedere că Iranul a continuat dezvoltarea programului de rachete balistice și a suportului pentru miliții precum Hamas și Hezbollah. În condițiile în care Israelul plănuia, de asemenea, un atac independent, Netanyahu a indicat în decembrie anul trecut după vizita la Mar-a-Lago că nu era mulțumit de rezultatele operațiunii comune din iunie.
Deciziile și discuțiile din ultimele luni au fost influențate și de evenimente regionale, precum operațiunea din 3 ianuarie pentru capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, care a eliminat un adversar de lungă durată al SUA fără pierderi semnificative.
Două evenimente au determinat ultimele decizii: demonstrațiile anti-guvernamentale din Iran, urmate de represalii ale Gărzilor Revoluționare, și cooperarea secretă între forțele israeliene și Statele Unite, pentru planificarea unui nou atac asupra Iranului.
În prezent, Iranul rămâne sub presiune militară, cu milițiile sprijinite de Teheran menținând atacuri asupra Israelului și alte acțiuni în regiune. Mojtaba, fiul lui Khamenei, a fost numit lider suprem al Iranului în urma uciderii ayatollahului, deși această schimbare nu a modificat în mod semnificativ contextul conflictului.
