Elevii din România au fost testați recent în cadrul simulărilor pentru Evaluarea Națională, unde s-au evidențiat tendințe clare în notare și evaluare. Rezultatele indică o concentrație mare de note peste 9 la proba de limba română, însă diferențele între licee nu sunt determinate exclusiv de competențele reale ale elevilor, ci și de modul în care lucrările sunt evaluate.
Rezultatele simulărilor și distribuția notelor
Rezultatele simulărilor, realizate recent, au arătat o concentrație semnificativă de note peste 9 la testul de limba română. În anumite zone ale clasamentului, diferențele minore chiar și de câteva sutimi influențează poziția liceelor în listele de admitere. Astfel, liceele de elită beneficiază de rezultate mai bune, însă diferențele apar, în mare parte, ca urmare a metodologiei de evaluare.
Procedura de evaluare și impactul ei asupra rezultatelor
Procesul standard de corectare presupune evaluarea de către doi profesori, iar nota finală reprezintă media aritmetică a celor două punctaje. Acest sistem poate favoriza anumite corectări sau interpretări ale răspunsurilor, influențând notele finale. Astfel, rezultatele pot fi afectate de modul în care evaluatorii interpretează răspunsurile, mai ales în cazul unor texte argumentativ sau compuneri.
Copilul și textul argumentativ: între creație și conformare
Gabi Bartic, expert în evaluare educațională și CEO al platformei Brio.ro, explică de ce, paradoxal, proba de compunere devine un spațiu de conformare la șabloane. În contextul în care testarea permite o marjă de eroare, evaluatorii acordă punctaje mai multilor elevi în funcție de cât de bine se potrivește răspunsul cu un anumit model standardizat.
Impactul șabloanelor asupra gândirii critice
Deși textul argumentativ ar trebui să fie o probă în care elevul își demonstrează creativitatea și capacitatea de argumentare, în practică, acesta devine o demonstrație de conformare la scheme prefabricate. Elevii sunt învățați să utilizeze structuri fixe, formule și argumente recunoscute, ceea ce limitează exprimarea originală și gândirea critică.
De ce se promovează „dresajul” în evaluare?
Potrivit lui Gabi Bartic, această abordare derivă din sistemul de notare și metodologiile de corectare, care favorizează răspunsurile „pe linie”. În condițiile în care rezultatele pot decide accesul la licee de top, elevii și profesorii se concentrează mai mult pe memorarea și reproducerile schemelor de răspuns decât pe înțelegerea și argumentarea autentică.
Recomandări pentru o evaluare mai autentică
Pentru a diferenția mai clar elevii și a valorifica gândirea critică, evaluatorii și sistemul de testare ar trebui să acorde mai multă importanță originalității și coerenței răspunsurilor, nu doar respectării formalismului. Experți sugerează reducerea influenței șabloanelor și introducerea unor criterii de evaluare care să pună accent pe creativitate și argumentare autentică.
Rezultatele simulărilor pentru Evaluarea Națională relevă că procesul de evaluare în limba română se bazează mult pe corectarea după șabloane, influențată de procedura standard și de modul în care evaluatorii interpretează răspunsurile. În sistemul actual, diferențierea solidă între elevi depinde mai mult de conformarea la modele decât de gândirea critică.
