După ce Uniunea Europeană a adoptat, în 2023, primul cadru legislativ mondial pentru gestionarea riscurilor inteligenței artificiale, Bruxelles-ul sugerează modificări în legislație. Sub presiunea firmelor tehnologice importante, Comisia Europeană evaluează simplificarea unor prevederi ale așa-numitului Act privind Inteligența Artificială, un efort menit să stimuleze investițiile și inovarea pe continent.
Bruxelles caută o abordare mai flexibilă
Henna Virkkunen, responsabilă cu dosarele digitale la Comisie, a declarat în fața Parlamentului European că Executivul european rămâne angajat față de obiectivele principale ale legislației, dar recunoaște necesitatea unui cadru legislativ mai accesibil pentru a susține dezvoltarea tehnologică în Europa.
„Pentru a atrage investiții în inteligența artificială, trebuie să creăm un sistem mai eficient decât cel actual”, a declarat Virkkunen, evidențiind posibilitatea eliminării unor obligații de raportare.
Această poziție rezultă din renunțarea, în februarie, a Comisiei Europene la un plan de introducere a unor reguli stricte de răspundere în cazul unor daune cauzate de inteligența artificială, o decizie considerată de multă lume un compromis față de industrie.
Presiuni crescute din partea marilor companii tehnologice
Lobby-ul companiilor tehnologice s-a intensificat recent, mai ales în contextul tensiunilor comerciale generate de politica tarifară a Statelor Unite. Organizații precum Asociația Industriei de Calculatoare și Comunicații (CCIA) au salutat inițiativa Comisiei, dar cer o abordare mai hotărâtă.
Companii importante precum OpenAI, reprezentată la Bruxelles de principalul său lobbyist Chris Lehane, au solicitat în mod repetat reguli clare și previzibile. John Collison, cofondator al Stripe, a criticat vehement legislația existentă, considerând-o o reglementare excesivă a unor riscuri teoretice.
Un punct sensibil continuă să fie cel al modelelor de inteligență artificială generice, precum GPT (OpenAI) sau Gemini (Google), unde regulile propuse sunt considerate de industrie prea restrictive și dificile de aplicat.
O dezbatere ce promite să fie încă tensionată
Deși Comisia Europeană evită termenul de „reformulare legislativă”, un înalt oficial al instituției a confirmat că nu se exclude ajustarea legislației privind inteligența artificială până la finalul anului. Bruxelles-ul va consulta industria pentru a identifica domeniile unde incertitudinea legislativă inhibă dezvoltarea tehnologiei.
Cu toate acestea, voci din societatea civilă avertizează că o relaxare a reglementărilor ar putea pune în pericol obiectivele inițiale ale legislației, cum ar fi protejarea drepturilor fundamentale și limitarea riscurilor asociate cu inteligența artificială.
„Simplificarea nu trebuie să însemne deconsecvență”, a declarat Maximilian Gahntz, expert în politici AI la Mozilla, subliniind că eficiența Actului privind inteligența artificială nu trebuie sacrificată pentru a satisface interese economice.
Viitorul inteligenței artificiale în Europa
În contextul concurenței globale acerbe în domeniul inteligenței artificiale, Europa se străduiește să găsească un echilibru între protecția cetățenilor și încurajarea inovației. Pe o parte, reglementările strict-definite au visat la un viitor centrat pe oameni. Pe de altă parte, o relaxare a acestora ar putea deveni o necesitate strategică, în fața ritmului accelerat cu care SUA și China avansează în domeniul inteligenței artificiale.
Indiferent de direcția adoptată, este evident că lupta pentru modelarea viitorului inteligenței artificiale în Europa abia începe. Și în acest joc de influență, nu doar reglementările, ci și valorile fundamentale vor fi puse la încercare.
