Judecătorii din România vor fi limitați în activitatea lor printr-o normare ce va fi aplicată începând cu 15 septembrie, măsură menită să reducă volumul excesiv de dosare. Decizia, al cărei scop este îmbunătățirea calității actului de justiție, a fost explicată de judecătorul CSM Alin Ene, care a subliniat necesitatea unei abordări similare celor din domeniul medical.
Ce înseamnă norma de dosare și modul de aplicare
Limitarea numărului de dosare pe care un judecător le poate prelua zilnic va fi stabilită în raport cu mediile europene. Se vor determina două valori: numărul maxim de dosare zilnice pentru un judecător și o normă anuală, în funcție de încărcătura de cazuri din fiecare instanță. După stabilirea acesteia, numărul de cauze repartizate într-o zi este calculat în funcție de numărul judecătorilor în activitate.
Dacă volumul de dosare depășește această limită, cazurile în exces nu vor fi repartizate aleatoriu, ci vor fi înscrise într-un registru special și repartizate cronologic, odată ce instanța poate face față volumului.
Asemănarea cu consultațiile medicale
Comparația cu mediul medical ilustrează intenția de a avea o alocare realistă a timpului pentru fiecare dosar. La o programare de 30 de minute pentru o consultație, un medic nu poate trata 100 de pacienți pe zi fără a compromite calitatea. La fel și judecătorii trebuie să se asigure că fiecare cauză beneficiază de atenția necesară pentru a fi judecată corect.
Reacțiile și reproșurile din societate
Reproșul frecvent primit de judecători este că, de multe ori, cauzele minore sau repetitive nu primesc timpul și atenția cuvenită, ceea ce afectează percepția publică asupra justiției. Judecătorul Ene admite că aceste reproșuri sunt justificate și evidențiază importanța ca fiecare dosar să fie tratat cu seriozitate.
Categorii de dosare și prioritizare
Criteriile pentru împărțirea dosarelor vor fi clar stabilite. În conformitate cu datele CEPEJ, volumul de dosare noi înregistrate în România este de patru ori mai mare decât media europeană. În încercarea de reducere graduală, România va reduce volumul cu cel puțin dublul normei europene instalate la 15 septembrie.
Se vor crea trei categorii de obiecte:
– Dosare obișnuite: repartizate conform normei, cele peste limită fiind puse în așteptare.
– Dosare prioritare: ca ordinele de protecție, repartizate imediat, chiar dacă depășesc norma, dar vor reduce numărul de dosare din zilele următoare.
– Dosare excluse: cum sunt încuviințările de executare silită, repartizate imediat, fără a fi calculate în normă.
Listele acestor categorii vor fi făcute publice. Repartizarea se va face și în continuare aleatoriu prin sistemul ECRIS.
Contestații și mecanisme de verificare
Justițiabilii vor avea dreptul să conteste prioritarile stabilite pentru dosare. Există un mecanism procedural pentru contestarea neprioritizării, ce le oferă cetățenilor posibilitatea de a solicita reevaluarea situației.
Impactul asupra duratei proceselor și eficiența sistemului
Există preocupări legate de posibilitatea creșterii întârzierilor, în special în instanțele aglomerate precum cele din București sau Urziceni, unde zeci de mii de dosare așteaptă soluționare. Judecătorul Ene afirmă însă că întârzierea actuală provine din volumul mare de dosare, și că, odată implementate măsurile, termenele de soluționare ar putea scădea odată cu reducerea stocurilor.
Se vorbește despre speranța ca procedura de repartizare aleatorie să ofere judecătorilor răgaz pentru a lucra cu mai multă eficiență și, implicit, să reducă duratele de soluționare. Măsura va necesita și sprijin din partea Legii pentru degrevarea sistemului, precum și creșterea numărului de judecători, care în România este de aproximativ 4.500, cu peste 850 mai puțin decât prevăd schemele de personal.
Situația volumului de cazuri din România
România are cel mai mare volum de dosare noi în instanțe din Europa, cu 3,6 milioane de cauze soluționate anul trecut, dintre care 1,6 milioane au fost dosare noi. Media dosarelor noi raportate la 100 de locuitori este de 8,42, față de 2,20 media europeană.
Din total, doar 4.500 de judecători sunt în activitate, în condițiile în care schemele de personal prevăd peste 5.350.
Poziția privind viitorul sistemului
Judecătorul Ene menționează că măsura de normare este un pas important, dar nu este suficientă pentru eficientizarea totală a justiției. Trebuie combinate cu măsuri de degrevare și creștere a resursei umane, fiind singura soluție realistă pentru reducerea semnificativă a timpului de soluționare.
El subliniază că impactul acestei metode asupra duratei cauzelor va fi vizibil în timp, iar lipsa acestor măsuri complementare poate duce tot la blocaje și întârzieri excesive.
Implementarea noii proceduri reprezintă o etapă, nu o soluție definitivă, iar voința politică va decide dacă sistemul va reuși să răspundă mai bine nevoilor justițiarilor în viitor.
