Mestecarea gumei doar 5 minute poate îmbunătăți semnificativ memoria și concentrarea în următoarele 15-20 de minute. Studiile arată că această activitate simplă crește fluxul sanguin către creier, activează zonele responsabile de atenție și reduce stresul. Cercetătorii subliniază că efectele sunt mai puternice atunci când mesteci gumă înaintea unei sarcini care necesită concentrare, iar aromele plăcute amplifică beneficiile.
De asemenea, mestecatul alimentelor mai dure stimulează producția de glutation, un antioxidant esențial pentru creier, având efecte cognitive superioare față de gumă. Asta explică de ce ai tendința să ronțăi alimente solide în momentele de stres intens.
Mai concentrat după doar 5 minute de mestecare
Mestecarea gumei înaintea unei sarcini care necesită atenție sporită pare o strategie eficientă. Un studiu publicat în jurnalul Appetite a demonstrat că persoanele care au mestecat gumă timp de 5 minute înainte de teste cognitive au obținut rezultate mai bune. Însă, aceste beneficii sunt limitate la primele 15-20 de minute ale testării.
„Beneficiile cognitive apar din starea crescută de vigilență indusă de mestecat. Aceste efecte pozitive persistă aproximativ 15-20 de minute după încetarea mestecatului, perioadă în care creierul funcționează la un nivel superior, după care revine la parametrii normali”, explică cercetătorii în studiul lor.
În schimb, mestecatul gumei în timpul sarcinilor cognitive nu produce aceleași rezultate pozitive. Motivul? Atenția trebuie distribuită între sarcina cognitivă și procesul de mestecare, ceea ce poate cauza interferențe, mai ales la începutul activității.
Mestecarea gumei poate crește productivitatea la locul de muncă
Un studiu realizat pe personalul universitar a evidențiat că mestecatul gumei pe parcursul zilei de lucru a condus la o productivitate mai mare și la reducerea dificultăților cognitive.
Același studiu a arătat un nivel crescut de cortizol dimineața la persoanele care mestecau gumă. Cortizolul, deși adesea asociat cu stresul, joacă un rol important în menținerea energiei și a stării de veghe în prima parte a zilei.
„Mestecatul gumei poate contracara scăderea nivelului de alertă mentală, sugerând că această activitate îmbunătățește performanțele profesionale”, afirmă cercetătorii.
Pe lângă efectele asupra atenției și memoriei, mestecatul gumei pare să ofere beneficii pentru starea generală de bine. Persoanele care mestecă gumă în mod regulat raportează un nivel mai scăzut de stres conform studiilor.
Mestecatul gumei a redus semnificativ stresul, anxietatea și depresia, atât la cadrele universitare, cât și la studenți.
De asemenea, cercetări efectuate pe un grup de pacienți cu depresie ușoară până la moderată au arătat o ameliorare mai accentuată a simptomelor atunci când tratamentul cu medicamente antidepresive era asociat cu mestecatul gumei, comparativ cu utilizarea exclusivă a medicamentelor.
Ce se întâmplă în creier când mesteci gumă
Mestecatul activează mai multe regiuni cerebrale esențiale pentru procesarea cognitivă, inclusiv hipocampul și cortexul prefrontal, conform unui studiu publicat în BioMed Research International.
Această activitate crește fluxul sanguin cerebral, ritmul cardiac și tensiunea arterială. Schimbările, deși moderate, sunt suficiente pentru a stimula memoria și funcțiile cognitive.
Neurologii au observat modificări concrete în activitatea electrică a creierului în timpul mestecatului, inclusiv un răspuns mai rapid al potențialului P300 – un semnal electric care apare în creier după detectarea unui stimul important. Mestecatul gumei a îmbunătățit capacitatea creierului de a procesa și răspunde la informații.
O altă schimbare a fost creșterea „puterii beta” în regiunile frontale și temporale ale creierului, asociată cu concentrarea și procesarea informațiilor. Acest lucru demonstrează că mestecatul gumei ajută creierul să mențină un nivel optim de activare, combătând oboseala mentală.
Un studiu din 2024, publicat în Nutritional Neuroscience, a demonstrat o activare crescută a rețelei fronto-parietale în timpul mestecatului gumei, față de mestecatul simulat. Această rețea este crucială pentru atenție și procesare informațională.
Aroma contează la fel de mult
Aroma gumei pare să amplifice efectele pozitive asupra creierului. Studiile au evidențiat diferențe în activitatea electrică cerebrală (în benzile alfa, beta și theta) care sugerează o excitare crescută la mestecatul gumei aromatizate față de cea fără aromă.
Experimentele au demonstrat că guma cu aromă de mentă este mai eficientă pentru menținerea atenției, în timp ce aroma de fructe îmbunătățește memoria pe termen scurt.
Studiile de imagistică cerebrală au arătat că guma cu gust dulce și aromă de lămâie intensifică fluxul sanguin cerebral cu 25% în regiunile prefrontale, comparativ cu doar 10% în cazul gumei fără aromă.
„Creșterea perfuziei cerebrale înseamnă mai mult oxigen și glucoză pentru neuroni, îmbunătățind astfel funcționarea regiunilor implicate în atenție și memorie”, explică cercetătorii.
Cercetătorii au încercat să îmbunătățească efectele gumei prin adăugarea de ingrediente speciale. Un studiu din 2024 a testat o gumă cu extract de Rhodiola rosea și vitamine din complexul B, comparându-l cu o gumă obișnuită și un placebo. Rhodiola rosea reduce oboseala mentală, iar vitaminele B sunt benefice pentru funcționarea sistemului nervos. Rezultatele au arătat că ambele tipuri de gumă au redus erorile în testele de concentrare, dar nu au existat beneficii suplimentare față de guma aromată obișnuită.
Mestecatul alimentelor dure, mai benefic decât mestecatul gumei
În ciuda beneficiilor gumei, cercetări recente sugerează că mestecatul unor materiale mai dure ar putea fi și mai eficient. Un studiu a comparat efectele mestecatului gumei cu cele ale mestecatului lemnului.
Cercetătorii au studiat 52 de studenți, împărțiți în două grupuri. Un grup a mestecat gumă, iar celălalt, bețișoare de lemn. După cinci minute, grupul care a mestecat lemn a prezentat niveluri semnificativ mai mari de glutation în cortexul cingulat anterior. Ei au obținut și rezultate mai bune la testele de memorie.
Concluzionând, mestecatul unor materiale mai dure ar putea fi o practică eficientă pentru îmbunătățirea protecției antioxidante a creierului, din cauza nivelului crescut de glutation. Glutationul protejează creierul împotriva inflamației și neurotoxicității și susține funcționarea neuronală.
Legătura dintre sănătatea orală și funcția cognitivă
Conform International Journal of Medical Sciences, capacitatea de a mesteca adecvat este esențială pentru o dietă sănătoasă și pentru menținerea funcției cognitive la vârstnici.
Procesul de mestecare transmite informații senzoriale importante către hipocamp, regiunea creierului responsabilă de memorie și învățare. De asemenea, pierderea dinților este un factor major de risc pentru Alzheimer, subliniind legătura dintre sănătatea orală și cea a creierului.