Agenția Moody’s. Sursă imagine: imago stock&people / Profimedia
Moody’s a modificat, vineri seară, perspectiva ratingului României la „negativă”, de la „stabilă”. Agenția justifică această decizie prin întârzierea semnificativă a reformei fiscale și de instabilitatea politică crescândă.
Schimbarea perspectivei reflectă riscul ca, în lipsa unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, capacitatea fiscală a României să scadă substanțial în anii următori. Conform scenariului de bază, deficitul bugetar ar putea ajunge la 7,7% din PIB în 2025, îmbunătățindu-se progresiv ulterior. Acest lucru ar putea conduce la o creștere a datoriei publice, care ar atinge 68,5% din PIB până în 2028.
Ratingul Baa3 atribuit României reflectă amploarea și potențialul economic al țării, dar ține cont și de riscurile la care este supusă din cauza conflictului din Ucraina.
La finalul lui 2024, guvernul a introdus măsuri, cum ar fi înghețarea indexărilor salariilor și pensiilor din sectorul public. Acestea, împreună cu alte măsuri anunțate în bugetul pentru 2025, au ca scop reducerea deficitului la 7,0% din PIB în acest an și 6,4% în 2026.
Cu toate acestea, implementarea acestor măsuri prognozate va fi mai lentă decât s-a estimat inițial, afirmă agenția de rating. „Atingerea acestor ținte de deficit pe baza politicilor anunțate până în prezent ar necesita o creștere economică neașteptat de rapidă, însoțită de îmbunătățiri semnificative în gestionarea politicii fiscale”.
Reducerea deficitului necesită măsuri suplimentare de consolidare fiscală.
România s-a angajat la o reformă fiscală substanțială în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNR), finanțat de UE. Implementarea acestuia ar contribui la îmbunătățirea previziunilor privind deficitul și datoria, dar probabil efectul se va observa în principal din 2026.
Totuși, această reformă este deja întârziată substanțial și este puțin probabil ca detaliile cu privire la măsurile de creștere a veniturilor să fie anunțate înainte de alegerile prezidențiale din mai 2025.
Pe de altă parte, mediul politic intern, devenit mai instabil în urma alegerilor parlamentare și a alegerilor prezidențiale anulate din finalul lui 2024, ar putea constitui o provocare politică pentru guvern chiar și după reluarea alegerilor.
De asemenea, sporirea riscurilor geopolitice, în contextul diminuării angajamentului Statelor Unite în securitatea europeană, ar putea genera o cerere crescută de cheltuieli pentru apărare, complicând eforturile guvernamentale de consolidare fiscală.
Perspectiva ratingului ar putea reveni la „stabilă” dacă deteriorarea indicilor datoriei guvernamentale și accesibilitatea acesteia se va dovedi mai redusă decât previziunile actuale. Cu toate acestea, acest lucru presupune implementarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală și o îmbunătățire a disciplinei bugetare.
În mod invers, ratingul României ar putea fi coborât dacă guvernul nu va reuși implementarea unei consolidări fiscale semnificative în anii următori. Un astfel de scenariu este posibil ca rezultat al unui eșec în adoptarea unor noi măsuri de consolidare fiscală, precum și al unor progrese limitate în managementul fiscal. O accentuare a riscurilor geopolitice din cauza conflictului din Ucraina ar exercita o presiune suplimentară asupra ratingului.
Moody’s era singura dintre cele trei mari agenții de rating care avea o perspectivă „stabilă” asociată ratingului suveran al României, în timp ce Fitch Ratings și S&P Global Ratings au deja o perspectivă „negativă”, plasând România aproape de un rating din categoria „junk”.