Aproximativ o pătrime din liderii care au încălcat prevederile de guvernanță corporativă, conform indicatorului 121 din PNRR, au fost revocați, a anunțat joi ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în conferința de presă post-ședință de Guvern. Fondurile alocate acestui indicator sunt momentan suspendate, iar România are câteva luni la dispoziție pentru a corecta situația.
Sebastian Burduja a prezentat stadiul acțiunilor luate la nivelul companiilor în care Ministerul Energiei este acționar, pentru respectarea prevederilor de guvernanță corporativă, element crucial pentru deblocarea completă a cererii de plată nr. 3 din PNRR, completând declarațiile anterioare de acum o săptămână.
„Am început deja revocarea persoanelor identificate de Comisia Europeană ca neconforme cu indicatorul 121 din PNRR. S-au ținut adunări generale ale acționarilor la mai multe companii – Electrocentrale Craiova, Complexul Energetic Oltenia, Midia Green, o companie mică de proiecte, recent încheiată cu o centrală de cogenerare la Năvodari, și o importantă realizare, cu 80 de megawați investiți de Fondul Româno-Cazac – urmează și Oil Terminal și câteva companii cotate la bursă, pe care nu le voi menționa pentru a nu influența piața financiară”, a declarat ministrul Energiei.
Demnitarul a accentuat că, dacă este nevoie, instituția va acționa în instanță pentru apărarea intereselor statului și pentru a nu pierde niciun euro alocat acestui indicator.
„Toți cei care și-au modificat contractele de mandat pentru a include prevederile ordonanței care le asigura cele șase salarii, vor primi aceste salarii. În cazul respingerii acestei modificări, conform cunoștințelor mele, nu au existat astfel de cazuri, va fi aplicată procedură de judecată pentru a apăra interesul statului român și a evita pierderea resurselor alocate, aproximativ 300 de milioane de euro, din estimarea recentă a Comisiei, care s-ar putea modifica. ” a spus Sebastian Burduja.
Ministrul a reiterat că, conform interpretării instituției, România a respectat legislația națională, respectiv OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
„Cu toate acestea, interpretarea Comisiei Europene a indicatorului 121 a identificat o serie de aspecte, determinându-ne să procedăm la aceste revocări, numiri de administratori provizorii și declanșarea unor proceduri legale. Acest interval de șase luni este rezonabil, chiar dacă timpul este limitat. Nu vom pierde niciun euro din acest indicator”, a declarat ministrul.
Potrivit lui Sebastian Burduja, aproximativ 15 persoane au fost deja îndepărtate din funcțiile vizate.
„Nu am o cifră exactă, dar imaginați-vă: dacă un consiliu de administrație sau de supraveghere are șapte membri, s-au schimbat maximum 3-4 persoane, deci 3-4 companii, posibil în jur de 15 persoane până acum și alte aspecte vor fi abordate în perioada următoare. Perioada următoare este necesară pentru că companiile cotate la bursă au anumite termene legale între convocarea și desfășurarea adunării generale a acționarilor, de circa 30 de zile. La companiile necotate, lucrurile au fost mult mai rapide. La cele listate, așteptăm termenele legale și apoi vom corecta situația și vom deschide noi proceduri de selecție”, a explicat ministrul.
Un exemplu de companie cotată la bursă, controlată în proporție de peste 80% de statul român prin Ministerul Energiei, este Hidroelectrica. Aceasta a informat acționarii miercuri pe site-ul propriu și al Bursei de Valori București (BVB) că principalul acționar a propus introducerea pe ordinea de zi a Adunării Generale Ordinare a Acționarilor din 10 aprilie 2025, a acestor puncte: revocarea membrilor Consiliului de Supraveghere din motive neimputabile și alegerea altor membri provizorii.
„Conform estimării preliminare a Comisiei sunt vizate în jur de 40 de persoane, și voi sublinia acest lucru că vom avea o decizie finală și un număr final, iar cred că un sfert dintre aceștia au fost deja revocați”, conform declarațiilor ministrului.
Stadiul cererii de plată nr. 3
Declarațiile ministrului vin în contextul în care Uniunea Europeană a anunțat, marți, 25 martie 2025, aprobare pentru o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde de euro către România, evidențiind eforturile Guvernului român și confirmând progresele către deblocarea integrală a cererii, care totalizează 2,02 miliarde de euro, conform anunțurilor oficiale MIPE.
Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor energetice deținute de stat și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile publice și desemnarea unei conduceri la Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice (AMEPIP) rămân în proces de analiză (valoarea sumelor suspendate fiind aproximată la 300 de milioane de euro și respectiv 400 de milioane de euro).
În această perioadă, România a luat măsuri suplimentare pentru remedierea deficiențelor identificate de Comisia Europeană, inclusiv în ceea ce privește guvernanța corporativă în întreprinderile deținute de stat, inițiindu-se demersuri pentru reluarea procedurii de selecție a conducerii AMEPIP și actualizarea cadrului legal pentru înlocuirea membrilor consiliilor de administrație, în special în sectorul transporturilor și energiei.
România dispune de o lună pentru un răspuns oficial la scrisoarea Comisiei și de șase luni pentru implementarea măsurilor necesare deblocării integrale a cererii de plată și îndeplinirii tuturor condițiilor.
În total, România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde sunt granturi și 14,9 miliarde împrumuturi.
La sfârșitul lunii ianuarie, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro primiți de la Uniunea Europeană, după 18 ani de la aderare.
„România a contribuit la bugetul UE cu 32,87 miliarde de euro. Pentru fiecare euro cu care România a contribuit la bugetul UE, România a primit înapoi 3 euro. România este un beneficiar net al bugetului Uniunii Europene”, au precizat reprezentanții Executivului comunitar în România.
