„Este crucial să conștientizăm că religia oficială pierde teren și sacrul s-a dispersat și în țara noastră”, afirmă Adela Toplean, cercetătoare în Studiile morții, într-un interviu. Ea discută despre Înviere, cea mai importantă sărbătoare creștină, și subliniază că „experiențele spirituale ale oamenilor s-au diversificat în ultimele decenii”, nemaiindescălindu-se de „dispozitivele naționale oficiale”.
- „Modalitățile tradiționale de interacțiune socială au fost, implicit, religioase. Cu toate acestea, anii de pandemie, urmați de războiul din Ucraina, au diminuat considerabil încrederea în relaționarea umană.”
- „Creștinismul contemporan român este un complex amestec de credințe și practici tradiționale, intersectate cu influențele globale și digitale.”
- „Credința autentică nu va intra niciodată în conflict cu practicile digitale. Există religiozitate online, chiar și fără o adaptare digitală.”
Adela Toplean este scriitoare și cercetătoare în Studiile morții, lector la Facultatea de Litere a Universității din București și cercetătoare principală în consorțiul european Digital Death. Transforming History, Rituals and Afterlife (EU CHANSE, în colaborare cu UEFISCDI). Printre lucrările sale se numără „Pragul și neantul. Încercări de circumscriere a morții” și „Moartea modernă. Între poetică și tanatologie”.
A publicat numeroase studii în reviste specializate din diverse țări, printre care Suedia, Germania, Statele Unite și Marea Britanie. Este membră a Centrului de Studii de Drept Natural și Analiză Normativă (Facultatea de Drept, Universitatea din București) și a Asociației Europene de Cercetare și Educație în Comunicare.
– Doamnă Adela Toplean, ce reprezintă Paștele pentru români astăzi?
– Este o întrebare complexă. Practic, Paștele actual este mai mult despre tradiții culinare și reuniuni familiale.
– Deci, Isus nu este prezent la masa „Poporului român”?
– Statistic, suntem o națiune religioasă, dar dacă întrebi „ce înseamnă Paștele pentru români”, răspunsul este dificil de dat. În zonele rurale, interesul pentru moaște nu este unitar. Unii sunt indiferenți, alții se exprimă cu prudență. Moaștele sunt un subiect mediatizat, dar nu un factor indiscutabil.
În esență, experiența religioasă a românilor este extrem de diversificată. Oamenii caută ce este important în viața lor, indiferent de instituții naționale.
„România se transformă într-un ritm amețitor”
Pe scurt, oamenii se confruntă cu un sentiment de alienare, atât față de ceilalți, cât și față de realitate. În comunități, ajutorul reciproc scade. Dinamica socială a fost modificată de evenimentele recente.
În trecut, mimetismul și emoțiile erau componente vitale ale proceselor sociale. Această dinamică este afectată în mod semnificativ.
Credința autentică și practicile digitale
Creștinismul este un amestec complex de tradiție și influențe contemporane, inclusiv cele digitale. Credința autentică nu este împiedicată de digital. Oamenii practice religiozitatea online, uneori cu aceeași intensitate ca și cea offline.
Interesul pentru sfinții vindecători crește online, similar cu interesul pentru dovezi de vindecare miraculoasă. Practicile religioase, indiferent de mediul în care se desfășoară, conțin diverse forme de expresie religioasă.
„Oamenii aleg investiții spirituale intermitente”
Ignorarea schimbărilor nu va rezolva crizele. Evaluările religiozității nu mai sunt relevante.
Moartea și Învierea în context creștin conțin o serie de simboluri.
„Înțelesurile morții sunt disparate”
Moartea este un fenomen complex, personalizat și instabil. Există diverse reacții sociale și familiale la moartea unui membru.
Înțelesurile morții sunt divers articulate în societatea contemporană, existând diverse percepții în funcție de context.
„Asta este învierea pentru Homo Digitalis”
Diluarea relațiilor afectează profunzimea sensului vieții și morții.
Omul modern se află în continuu contact cu realitatea online, existând o interconectare între offline și online.
Conceptul de nemurire digitală a apărut și este asociat cu dorința omului modern de a exista în continuare și după moarte.
