Ion Iliescu, decembrie 1989. Fotografie: Agerpres
Procurorul Cătălin Ranco Pițu, coordonator al dosarului Revoluției din perioada 2016-2022, a declarat marți la B1 TV că ascensiunea politică a lui Ion Iliescu a fost premeditată cu mult timp înainte de decembrie 1989.
„Uniunea Sovietică dorea insistent înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu și aducerea unui președinte favorabil Moscovei. Acest lucru s-a întâmplat în decembrie 1989, conform unui scenariu implementat cu profesionalism”, a afirmat Cătălin Ranco Pițu, fost șef al Secției Armelor Militare din Parchetul General.
„Ion Iliescu, un adept convins al Uniunii Sovietice”
Autorul cărții „Ruperea blestemului. Revoluția română din decembrie 1989” susține, fără echivoc, că, începând cu 22 decembrie 1989, a avut loc o lovitură de stat militară, avându-l pe Ion Iliescu drept principal beneficiar.
„Am susținut, fără nicio ambiguitate, că, începând cu 22 decembrie 1989, am asistat la un eveniment de natură revoluționară, o lovitură de stat militară, cu Ion Iliescu drept beneficiar. Ion Iliescu, un adept convins al Uniunii Sovietice, cu studii la Moscova și urmărit de serviciile secrete ca agent influență al KGB, și anturajul său, de asemenea pro-sovietici, au preluat puterea în câteva ore, după ce au obținut sprijinul structurilor militare interne”, a continuat Cătălin Ranco Pițu.
El a menționat că se referă la cei doi piloni ai puterii statului român: Ministerul Apărării Naționale și Securitate statului.
„Aceste structuri militare fundamentale au fost de acord ca noul lider politico-militar al României să fie Ion Iliescu – și asta s-a întâmplat în jurul orei 16:00, pe 22 decembrie. De atunci, Ion Iliescu a exercitat puterea fără ezitare, a fost acceptat de structurile de forță și de toate ministerele ca noul lider politico-militar. A urmat o perioadă dramatică pentru națiune, începută seara în 22 decembrie și continuată în prima parte a anului 1990, când națiunea a fost traumatizată grav de evenimentele mineriadelor.”, a mai spus Cătălin Ranco Pițu.
Ion Iliescu, decedat marți, 5 august, a fost acuzat de infracțiuni împotriva umanității atât în dosarul Revoluției din decembrie 1989, cât și în cel al Mineriadei din 1990.
Dosarele Revoluției și al Mineriadei, două dintre cele mai controversate cazuri din istoria recentă a României, au avut un traseu complex în justiție: fiind închise și redeschise de procurori, trimise în judecată și apoi restituite parchetului pentru refacerea investigațiilor.
În aprilie, Parchetul General a anunțat că dosarul Mineriadei a fost trimis din nou în instanță. Dosarul Revoluției a fost restituit recent parchetului pentru reevaluare.