„Măsuri de austeritate, deja familiare în alte ţări europene, reemerg şi în România. Autorităţile încearcă să gestioneze un deficit bugetar record”, a subliniat Financial Times.
Publicaţia internaţională a comentat şi declaraţiile ministrului Finanţelor, Alexandru Nazare, referitoare la deficitul bugetar.
„Desigur că nu este simplu”, a declarat Nazare, adăugând că guvernul este hotărât să aplice toate măsurile necesare.
„Suntem conştienţi de situaţia actuală a bugetului public.”
Cu un deficit public de 9,3% din PIB, România a înregistrat cel mai mare deficit din UE în 2024, depăşind semnificativ pragul de 3% stabilit de regulile fiscale comunitare. Guvernul anterior a evitat implementarea măsurilor de austeritate înaintea alegerilor din anul trecut.
Măsurile de austeritate rămân nepopulare, având în vedere dificultăţile economice pe care le-a traversat ţara, inclusiv restricţii bugetare şi majorări de taxe, în contextul crizei financiare. În 2012, guvernul român a căzut din cauza unor ample proteste anti-austeritate, asemănătoare celor din Grecia, Portugalia şi Irlanda.
De această dată, guvernul român încearcă să introducă măsurile treptat, conform observaţiilor Financial Times.
Publicaţia a menţionat şi protestele recente din ţară, declanşate de măsurile de austeritate.
„Sute de protestatari au ieşit în stradă în această vară la Bucureşti şi în alte oraşe. Liderul partidului AUR, George Simion, a cerut alegeri anticipate şi a promis să nu plătească impozitele impuse de guvernul pe care îl consideră nelegitim”, precizează Financial Times.
Este discutată şi reforma pensiilor speciale, în contextul suspendării creşterilor de pensii şi salarii până în 2026.
„Pachetul din 1 august include o majorare a cotei maxime a TVA, precum şi accize mai mari. Orice creşteri salariale şi de pensii din sectorul public sunt stopate până la finalul anului 2026. Însă măsuri mai ample, cum ar fi restructurarea firmelor de stat şi eliminarea pensiilor speciale pentru foştii înalţi funcţionari, nu au fost încă stabilite.
Nazare a declarat că reforma pensiilor urmăreşte să elimine privilegiile speciale, cum ar fi pensionarea anticipată pentru magistraţi. „Aceste măsuri sunt esenţiale pentru sustenabilitatea fiscală şi echitate”, a declarat ministrul.
Economia României se confruntă cu provocări majore: cele trei mari agenţii de rating au retrogradat ţara, din cauza datoriei crescătoare şi a inflaţiei ridicate.
PIB-ul a înregistrat o creştere modică de 0,3% în al doilea trimestru, iar banca centrală avertizează asupra unei decelerări a ritmului de creştere, inflaţia obligând menţinerea ratei dobânzii de referinţă la 6,5%.
Situaţia economică dificilă este agravată de o criză politică îndelungată, declanşată de anularea unui scrutin prezidenţial din decembrie, din cauza unor presupuse interferenţe externe.
„Partidul anti-sistem USR a contestat organizarea funeraliilor de stat pentru fostul preşedinte”
„Noul guvern a preluat mandatul în iunie, în urma reţinerii preşedintelui susţinător al UE, Nicușor Dan. Coaliţia formată din patru partide rămâne fragilă, în contextul unor tensiuni ridicate.
Un vicepremier a demisionat la începutul săptămânii din cauza acuzaţiilor de fraudă, iar USR s-a opus organizării funeraliilor de stat pentru primul preşedinte post-comunist.
AUR, clasat pe locul doi la alegerile parlamentare, a depăşit partidele de guvernare în sondaje, conducând cu aproximativ 40%. Partidul profită de nemulţumirea faţă de scăderea nivelului de trai şi de percepţia generală de corupţie în rândul politicienilor.
Măsurile controversate, referitoare la pensii şi sectorul statului, sunt critice pentru accesarea fondurilor UE de redresare post-pandemie, fonduri care trebuie utilizate până la sfârşitul anului viitor.
„Guvernul a recunoscut că va pierde aproape un sfert din fondurile UE din totalul alocat de 28,5 miliarde de euro. Până acum România a utilizat mai puţin de 10 miliarde de euro.”
Nazare a subliniat conştientizarea partenerilor de coaliţie a situaţiei.
„Menţinerea fondurilor UE şi utilizarea maximă a altor finanţări europene […] este o prioritate strategică pentru dezvoltarea României”, a declarat Nazare.
Guvernul urmăreşte, de asemenea, digitalizarea serviciilor publice, îmbunătăţirea colectării impozitelor şi a administrării locale, precum şi reducerea costurilor şi creşterea transparenţei prin monitorizarea agenţiilor de reglementare din sectoare precum energia şi telecomunicaţiile.
Ministrul recunoaşte că implementarea deplină a acestor reforme va avea loc probabil spre sfârşitul mandatului guvernului actual.
Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus, consideră că teama de a pierde alegerile este cel mai probabil factorul care ţine coaliţia unită, însă nu pe termen lung.
„AUR se apropie de 40%, iar membrii coaliţiei se situează sub 20%”, a declarat el. „AUR poate aştepta. Nu sunt prea optimist că coaliţia ar putea rezista mai mult de un an.”
Românii înţeleg gravitatea situaţiei fiscale, dar nu au încredere în guvern şi pun la îndoială eficienţa măsurilor.
„Este nevoie de bani, dar totul s-a scumpit odată cu TVA mai mare”, a spus o ingineră din Bucureşti. „Sper că se va face ceva şi cu pensiile speciale, care par excesive.”
Un muncitor din Bucureşti s-a întrebat de ce cetăţenii trebuie să suporte povara deficitului bugetar. „Dacă noi, cetăţenii, ne-am plătit impozitele, unde a dispărut banii? Cineva a greşit. Sa răspundă cine este responsabil.”, subliniază Financial Times.
