Ședința comună a Legislativului a aprobat marți, cu o majoritate largă, componența Consiliilor de Administrație ale Televiziunii Naționale și Societății Române de Radiodifuziune, precum și numirea noului președinte al Autorității Electorale Permanente.
Controverse în comisii și acuzații de „abuz”
În cadrul ședinței comune a comisiilor pentru cultură, premergătoare votului, senatorul AUR Laurențiu Plăeșu a acuzat excese din partea puterii, afirmând că, având în vedere configurația politică și raportul de forțe în Legislativ, AUR este al doilea partid parlamentar și are dreptul la doi reprezentanți în consiliile de administrație ale SRTv și SRR. El a menționat că majoritatea „încalcă legislația” și a solicitat retrimiterea raportului la comisie – propunere respinsă de plen.
Nemulțumiți, parlamentarii AUR au părăsit ședința comună în semn de protest, afișând bannere cu mesajele „PSD și USR, hoții de la TVR” și acuzând coaliția de guvernare că „fură votul românilor” prin modul în care își asigură controlul asupra conducerii televiziunii și radioului public.
Liderii formațiunii susțin că AUR, cu aproximativ 90 de parlamentari, a primit același număr de mandate ca UDMR, care deține 32 de locuri, și mai puține decât PNL (circa 75 de mandate) și USR (59 de mandate).
AUR afirmă că există o „batjocorire a calculelor aritmetice”, evidențiind faptul că, având o pondere mai mare în Legislativ decât PNL și USR, dar și de aproape trei ori mai mult decât UDMR, partidul a fost „nivelat” în jos, pentru a-i limita influența în conducerea celor două instituții media publice.
AUR va depune în sesizarea la Curtea Constituțională și un precedent: în 2012, PDL a contestat la CCR modul în care au fost distribuite locurile în Consiliul de Administrație al TVR, acuzând și atunci încălcarea algoritmului politic. Curtea Constituțională a admis atunci obiecțiile privind Hotărârea Parlamentului privind componența CA al SRTv, constatând că procedura nu a respectat dispozițiile legale aplicabile.
Conform informațiilor Mediafax, AUR consideră că acest caz, alături de alte decizii ale CCR legate de numirile în conducerea TVR și SRR, ar putea fi folosite pentru a demonstra că Parlamentul trebuie să respecte cu strictețe proporția de reprezentare politică stabilită de lege.
