Convingerea că societățile înstărite și individualiste sunt mai izolate social este eronată, indică un studiu menționat de revista The Economist. Analiza realizată de publicatia britanică relevă că „cei mai singuri” oameni trăiesc în Madagascar, insulă africană afectată de sărăcie.
Mulți consideră că izolația socială reprezintă o problemă a societăților dezvoltate, atribuind modernizarea și creșterea individualismului unei scăderi a legăturilor sociale în aceste comunități.
Însă sondajele indică contrariul, scrie The Economist.
societățile occidentale, caracterizate prin individualism, unde tot mai mulți oameni trăiesc soli și religia este marginalizată, se dovedesc a fi mai puțin izolate. În schimb, populațiile din țările mai sărace au o predispoziție mai mare spre singurătate.
Surprinzător, cea mai singuratică zonă rămâne Africa. În 2024, peste 25% dintre africanii intervievați au afirmat că s-au simțit singuri în ziua anterioară.
Sărăcia și izolare socială
Studii aprofundate privind singurătatea au fost realizate în principal în Europa și America, însă aceste regiuni reprezintă doar o mică parte din persoanele singure din întreaga lume.
În iunie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat o analiză a 23 de seturi de date, inclusiv sondajul Gallup World Poll, ce acoperă 150.000 de indivizi din aproximativ 150 de țări.
S-a observat că, cu cât o țară este mai vulnerabilă economic, cu atât indiciii de singurătate devin mai pronunțați.
Analiza efectuată de The Economist, bazată pe datele brute ale Gallup, demonstrează că această corelație se aplică și în interiorul statelor: cei mai prosperi indivizi din cele mai bogate zone notează un nivel mai scăzut al singurătății, în timp ce persoanele cele mai defavorizate din cele mai sărace zone se află cel mai adesea în situația de a fi singure.
Iar Madagascar este considerată de către publicație drept locul cu cel mai accentuat nivel de izolare socială.
Impactul singurătății asupra sănătății
Izolarea socială este cauzată de discrepanța între așteptările privind relațiile sociale și realitatea acelor conexiuni.
Relațiile satisfăcătoare integrează, în mod obișnuit, mai mulți factori, afirmă Samia Akhter-Khan de la Facultatea de Medicină din Brandenburg. Aceștia includ apropierea, sprijinul, intimitatea, distracția, respectul și sentimentul de a fi util sau necesar.
Singurătatea reprezintă un factor de risc pentru sănătate. Cercetările au legat-o de incidente cardio-vasculare și accidente cerebrale.
Un studiu din 2010 a estimat că izolarea socială poate reduce speranța de viață la nivelul efectului fumatului a 15 țigări zilnic.
Meta-analize recente, care analizează date din milioane de cazuri, indică o creștere cu aproximativ 14% a riscului de deces pentru indivizii izolați social.
Persoanele singure manifestă adesea comportamente nesănătoase, însă efectul negativ persistă chiar și după luarea în considerare a acestor factori.
Izolarea socială accentuează riscul de anxietate și depresie, creând un cerc vicios. „Singurătatea provoacă tulburări mentale, iar tulburările mentale pot conduce la isolare”, afirmă Palmira Fortunato dos Santos, psiholog clinician la Ministerul Sănătății din Mozambic.
Legătura dintre resursele financiare și singurătate
Majoritatea celor din afara Madagascarului au puține informații despre această insulă gigantică din Oceanul Indian, precum și despre locuitorii săi.
Populația totală este de circa 33 de milioane. Cel mai reprezentativ grup etnic, malgașii, provine din colonii din Africa de Est, Asia de Sud-Est și Oceania. Marea majoritate trăiesc în zone rurale și se confruntă cu sărăcia extremă.
Aproximativ 70% din populație câștigă sub 3 dolari pe zi.
În Ambovombe, un oraș situat în sudul secetos și afectat de cicloane, străzile acoperite cu pământ roșu nu par pustii. Târgurile din lemn atrag cumpărători, muncitorii stau într-un grup discutând, așteptând oferte de muncă, relatează The Economist.
Deși pare că există conexiuni sociale, pentru mulți acestea nu sunt suficiente. Aproximativ 60% dintre locuitorii din sudul Madagascarului au afirmat, într-un sondaj Gallup, că s-au simțit singuri în ziua anterioară.
Banii nu pot cumpăra afecțiune, dar facilitează interacțiunea socială.
Robinette, vânzătoare de produse pentru gospodărie, povestește că petrece mult timp interacționând cu clienții, dar aceștia sunt mai mult prieteni temporari decât adevărați apropiați. Se plânge de lipsa sprijinului și se declară adesea singură.
Sărăcia nu determină singurătate în mod direct, însă resursele financiare influențează frecvența și modul de socializare.
>În țările mai dezvoltate, oamenii petrec mai mult timp cu familie și prieteni. În zonele mai sărace, intervențiile cu vecinii sunt mai frecvente, deși contactele cu alți oameni sunt mai rare.
Este mai simplu să îți găsești timp pentru socializare dacă poți achiziționa produse și servicii care economisesc timp, precum mașini de spălat sau servicii de livrare a alimentelor.
Sărăcia și impactul asupra relațiilor personale
Veniturile mai mari favorizează relațiile sociale, chiar și atunci când se controlează contactele cu apropiații. Un venit mai ridicat înseamnă adesea mai puțină singurătate.
Este mai ușor să socializezi la o masă dacă poți acoperi cheltuielile, să participi la evenimente sportive dacă îți permiți biletele sau să te relaxezi cu prietenii fără a fi stânjenit de griji financiare.
Cei cu resurse financiare insuficiente petrec mult timp muncind pentru nevoile de bază.
În Ambovombe, majoritatea locuitorilor nu au acces la apă potabilă în locuințe, fiind nevoiți să aducă apă de la fântâni sau să o cumpere. Dieu Donné, un bărbat cu scolioză, depinde de ajutorul altora.
Când nu plouă, fântânile se usucă, iar apa devine mai scumpă, iar familia lui Dumnezeu Donné trebuie să muncească mai mult pentru a câștiga bani, fiind eliminat din cercul social și simțindu-se izolat și însetat.
Sărăcia influențează și relațiile personale, fiind corelată cu neîncrederea și conflictele. Stigmatizarea agravează această situație.
Impactul migratiei asupra legăturilor sociale
Mulți indivizi migrează în căutarea oportunităților de muncă pentru a-și îmbunătăți condițiile de trai, însă acest proces poate intensifica singurătatea, afirmă Lana Razafimanantsoa de la African Women’s Development Fund.
Deoarece Madagascar acoperă o suprafață vastă, migranții sunt adesea separați de cei dragi pe perioade lungi.
Migratia afectează atât pe cei care pleacă, cât și pe cei care rămân, conform Chido Rwafa-Madzvamutse, expert în sănătate mintală la OMS în Africa, fiind dovedit că perioadele de migrație în masă reduc legăturile sociale.
Strategii pentru combaterea singurătății
Reducerea sărăciei reprezintă o metodă eficientă pentru diminuarea singurătății globale. De asemenea, intervențiile directe pentru combaterea izolării sociale pot avea efecte pozitive.
În orașul englez Frome, situat la circa 10.000 km de Madagascar, s-a implementat un proiect pilot pentru îmbunătățirea relațiilor sociale, în zonele rurale învecinate fiind prezente spații verzi, cafenele, librării și galerii de artă. Evenimente culturale precum concerte și cursuri de dans sunt frecvent promovate.
Deși localnicii se confruntă cu singurătatea, inițiativele comunitare pot avea rezultate semnificative. Astfel, specialiștii au creat programe de prescriere a contactului social și de instruire a „conectorilor comunitari”, adică persoane care sprijină și coordonează implicarea socială a vecinilor.
Rezultatele acestor activități au fost remarcabile: între 2013 și 2017, internările neplanificate în spitalele din Frome au scăzut cu 14%, în timp ce în zona învecinată Somerset au crescut cu aproape 30%. Aceste programe au economisit peste un milion de lire sterline din bugetele serviciilor de sănătate locale. Alte orașe au manifestat interes pentru implementarea modelului.
Ideea de a combate singurătatea prin inițiative similare poate fi extinsă și în țări mai sărace. În Zimbabwe, au fost instalate sute de „bănci ale prieteniei” în fața clinicilor, unde femeile în vârstă, denumite „bunici”, sunt învățate să asculte, să ofere sfaturi și să stimuleze accesul la sprijin emoțional.
