Grecia, odinioară considerată „veriga slabă” a Europei, a făcut o revenire spectaculoasă în zona euro după ce a trecut de la faliment la statutul de lider, odată cu alegerea ministrului grec de finanțe, Kyriakos Pierrakakis, în funcția de președinte al Eurogrupului.
În timp ce Grecia s-a redresat economic, România nu poate visa încă la integrarea în cadrul uniunii monetare europene. Economia noastră se confruntă cu încetiniri, măsuri de austeritate și cu cea mai ridicată rată a inflației din Europa.
Acum peste un deceniu, Grecia a intrat în faliment și a fost salvată prin programe internaționale stricte, iar scenariul ieșirii din zona euro („Grexit”) părea inevitabil. Totuși, astăzi, această țară este stabilă economic și a desemnat președintele Eurogrupului, organismul care coordonează politica economică a celor 20 de state din zona euro. Deși nu a trecut printr-un faliment, România se află sub presiune din cauza inflației excesive și a dezechilibrelor fiscale, iar experiența Greciei ar trebui să fie un semnal de avertizare.
Cum a reușit Grecia să treacă de la faliment la un model de urmat pentru statele europene
Redresarea economică a Greciei s-a bazat în principal pe reforme ale administrației. Digitalizarea sectorului public a redus corupția, a eficientizat serviciile către cetățeni și a demonstrat investitorilor internaționali că țara a făcut progrese semnificative, eliminând birocrația excesivă.
Nu doar digitalizarea a contribuit la restaurarea stabilității economice, ci și o combinație de reforme impopulare și disciplina fiscală. Guvernul elen a reușit să controleze datoria publică și să o aducă pe o traiectorie descendentă, menținând în același timp politici fiscale riguroase, chiar și în contexte politice delicate. Excedentele primare au devenit reguli de bază, iar reducerea datoriei a fost prioritară pentru stat.
Revenirea Greciei în centrul atenției miniștrilor de finanțe din zona euro este un indicator clar că politicile fiscale coerente pot revitaliza o țară și pot influența pozitiv soarta acesteia. Dacă în trecut Grecia participa la reuniunile Eurogrupului cu temeri de colaps financiar, astăzi un oficial grec conduce discuțiile despre viitorul monedei euro, reducerea datoriilor și stabilitatea financiară a întregului bloc european. Alegerea ministrului grec de finanțe Kyriakos Pierrakakis ca președinte al Eurogrupului reflectă aprecierea țărilor membre pentru progresele economice și încrederea în credibilitatea Greciei.
Συνεδρίαση του Eurogroup, στις Βρυξέλλες, Πέμπτη 11 Δεκεμβρίου 2025. *PROSA ÎN FORMĂ EXCLUSIV EDITORIALĂ* (POOL PHOTO/ΕΥΡΩΠΑΪΚΗ ΕΝΩΣΗ/EUROKINISSI)
„Grecia a trecut de la aproape excluderea din zona euro la un statut de lider, iar acest fapt demonstrează că reformele și politicile coerente pot radical schimba soarta unei țări.”
Provocările României: lipsa unor direcții clare pentru viitor
Când vine vorba despre România, perspectivele rămân dominate de aceleași probleme deja cunoscute. Măsurile fiscale implementate sau anunțate vor avea un impact mai mare asupra economiei, influențând direct consumul.
Inflația din România continuă să fie cea mai mare din Uniunea Europeană, iar deficitul bugetar depășește în mod constant limitele stabilite la nivel european. Această stare de fapt plasează țara noastră în zona de risc fiscal permanent, cu presiuni crescânde din partea Comisiei Europene și cu un spațiu de manevră din ce în ce mai restrâns.
În același timp, Grecia analizează posibilitatea reducerii datoriei și consolidării fiscale, în timp ce România plătește dobânzi tot mai mari pentru creditele costisitoare contractate.
Spre deosebire de Grecia, unde austeritatea a fost susținută de reforme structurale, în România se aplică unele dintre cele mai dure măsuri de austeritate din UE, însă fără rezultate evidente. Deși Guvernul Bolojan se aștepta ca majorarea TVA și alte măsuri să genereze venituri suplimentare la buget, acestea au inhibat consumul și investițiile, încetinind economia națională.
Ce poate învăța România din experiența Greciei
Grecia își valorifică expertiza administrativă și câștigă influență, în timp ce România rămâne pasivă în deciziile economice majore ale Uniunii Europene. Astfel, țara noastră se îndreaptă spre scenariul în care va plăti cele mai ridicate dobânzi din UE în raport cu veniturile, iar datoriile publice vor crește alarmant. Grecia a avut propria experiență, a acționat în consecință și a reușit să revină pe scena europeană cu succes.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Măsurile guvernului Bolojan nu au generat rezultate pozitive. Dimpotrivă, au afectat economia, au inhibat consumul și au blocat investițiile. Creșterea TVA nu a dus la creșterea încasărilor bugetare.
În timp ce inflația din România continuă să crească necontrolat, țările UE caută soluții pentru redresare economică. Investitorii devin mai prudenți, iar Banca Națională avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia României.
