La Palatul Victoria a avut loc miercuri o reuniune a comitetului pentru analizarea și revizuirea legislatiei din domeniul justiției, participând reprezentanți guvernamentali, magistrați, experți și reprezentanți ai societății civile.
La finalul întâlnirii, care a avut o durată de aproximativ trei ore, doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au menționat că discuțiile s-au concentrat în principal pe aspecte administrative ale sistemului, precum deficitul de personal, mai degrabă decât pe aspecte legislative.
Judecătorul Claudiu Drăgușin, membru CSM, a declarat jurnaliștilor că a participat pentru a înțelege „care sunt obiectivele acestui grup de lucru, dar și competențele și parametrii în care intenționează să își desfășoare activitatea”.
Drăgușin a precizat că temele discutate au fost mai ales administrative: „Întâlnirea de astăzi a abordat probleme legate de personal, de necesarul de grefieri, fiind discuții despre aspecte administrative, nu despre propuneri legislative. Aceste chestiuni au fost comunicate în mod constant Guvernului.”
Propuneri legislative „neserios validate”
Ulterior, judecătorul a afirmat că au fost transmise texte legislative pe care le consideră „injustificat de neserioase”.
„Un exemplu poate fi continuitatea completurilor – se propune ca această excepție să fie decesul judecătorului, însă mă întreb dacă e necesar să includem astfel de prevederi într-o lege, fiind improbabil ca un judecător să rămână în complet după decesul colegului său”, a explicat Claudiu Drăgușin.
Întrebat despre sursa acestor propuneri de modificare legislativă, judecătorul a spus că nu este clar cine le-a redactat. El a subliniat această problemă a grupului de lucru: „Propunerile primite nu sunt asumate în integralitate, nu știm cine le-a elaborat și de ce, fiind nedocumentate, iar scopul nostru a fost să clarificăm aceste aspecte”.
Membrul CSM a menționat că, din analiza celor peste 1.000 de propuneri legislative de către secția judecători, sunt necesare discuții pentru ajustarea legislației din justiție, însă nu în condițiile în care au fost prezentate momentan.
Drăgușin a enumerat și câteva deficiențe identificate în sistem, dar a subliniat că acestea nu pot fi soluționate în acest moment, având în vedere „emoția publică în care s-a constituit acest comitet”.
„Numirea vicepreședinților prin concurs, în loc de decizie a CSM, este o temă care poate fi dezbătută. Componenta colegiilor de conducere și procedura de promovare pot fi îmbunătățite, dar aceste decizii trebuie luate cu calm, în consultare cu experți, fără a fi influențate de atmosfera emoțională generată de acest comitet”, a explicat judecătorul CSM.
„Dorim o discuție mai curajoasă din partea Guvernului”
Avocatul Adrian Rista, specialist al asociației Funky Citizens și participant la ședința de miercuri, a menționat că discuțiile au fost utile.
„Există anumite aspecte despre care s-a vorbit mai puțin, în special de către ministerul Justiției. Anul trecut, a fost adoptată o Strategie Națională pentru Justiție cu termene clare pentru această perioadă, însă nu a fost definită o foaie de parcurs pentru progresul realizat”, a declarat avocatul la finalul întâlnirii.
El și-ar dori ca discuțiile să se extindă pe teme precum modificarea completurilor de judecată, despre care s-a vorbit în spațiul public.
Referitor la concluziile întâlnirii, Adrian Rista a spus că au fost prezentate termene pentru implementarea unor sisteme electronice în justiție, precum sistemul ECRIS 5 și dosarul electronic, stabilite pentru martie 2026, cu posibilitatea extinderii până în vara aceluiași an.
Reprezentantul Funky Citizens a exprimat dorința ca Guvernul să adopte o poziție mai ambițioasă, implicându-se în discuții aprofundate, atât privind principiile, cât și soluțiile pentru reformarea sistemului de justiție.
Poziția Guvernului
Într-un comunicat de presă transmis miercuri seara, Guvernul a specificat că în cadrul reuniunii participanții au convenit:
- să elaboreze un plan pe durata a cinci ani, cu măsuri pentru urmărirrea combaterii deficitului de resurse umane în instanțe și parchete, coordonat de CSM și Ministerul Justiției, pentru finalizare până la 30 ianuarie
- să întocmească un proiect de lege pentru reorganizarea parchetelor din cercul judiciar, în cadrul unei structuri unice la nivel județean, termen până la 30 ianuarie
- să propună CSM o reconfigurare a rețelei judiciare, inclusiv desființarea instanțelor cu încărcare redusă, până la 28 februarie 2026
- să efectueze un audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, desemnarea auditorului urmând să înceapă până la sfârșitul lunii ianuarie 2026, iar raportul publicat până pe 15 iunie 2026
Următoarea întâlnire a grupului de lucru este planificată pentru 21 ianuarie.
Participanți la întâlnire
La reuniunea de miercuri au fost prezenți reprezentanți ai secțiilor judecători și procurori din cadrul CSM, precum și membri ai organizațiilor magistraților, precum Centrul de Resurse Juridice, Forumul Judecătorilor, ONG-uri precum Funky Citizens, Expert Forum, și Declic.
De asemenea, au participat reprezentanți ai Ministerului Justiției și foști deputați USR, numiți în august 2025 consilieri de stat la Cancelaria premierului Bolojan. În plus, Administrația Prezidențială a fost reprezentată de consilierul Cosmin Soare Filatov, pe probleme constituționale.
Misiunea grupului de lucru
Inițiativa a fost declanșată ca urmare a dezvăluirilor din documentarul Recorder „Justiție capturată”. Premierul a afirmat într-un interviu că până la sfârșitul lunii ianuarie, grupul de lucru trebuie să propună modificări legislative în domeniul justiției.
Prima întâlnire a avut loc pe 23 decembrie, după consultările președintelui Nicușor Dan cu magistrații cu o zi înainte.
Atributurile principale ale comitetului sunt:
- recomandarea unor măsuri pentru garantarea imparțialității, independenței și eficienței justiției, în conformitate cu valorile constituționale și standardele internaționale ale statului de drept
- evaluarea impactului legislației din 2022 privind statutul magistraților, organizarea judiciară și funcționarea CSM
- analiza opiniilor asociațiilor magistraților și ale ONG-urilor în privința organizării și funcționării sistemului judiciar
- organizează întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor din domeniu, inclusiv internaționale
- solicită opinii și puncte de vedere pentru îmbunătățirea legislatiei și funcționării justiției
- prezintă rapoarte periodice privind stadiul implementării măsurilor și progresul în domeniu