Până în prezent, 14.410 de persoane cu vârsta de peste 100 de ani, decedate, au fost înregistrate ca alegători în Registrul Electoral. Noul președinte al Autorității, Adrian Ţuţuianu, afirmă că începând cu anul 2026, se vor efectua modificări în privința gestionării evidenței persoanelor cu drept de vot în România, actualizarea datelor în baza de date a AEP.
Pe lângă aceste cifre, mai sunt aproximativ 133.995 de persoane încadrate în grupa de vârstă 90-99 de ani, majoritatea fiind decedate. Singura procedură necesară constă în identificarea documentelor care atestă radierea acestora din registru, a precizat Ţuţuianu într-o conferință de presă susținută miercuri la sediul instituției.
Șeful AEP a mai declarat că, dintre inițiativele analizate, se află și propunerea ca documentul fundamental al evidenței electorale să fie Registrul Electoral.
„Având în vedere multitudinea de categorii de evidențe electorale permanente, extrase și copii ale acestora, gestionate de entități publice și utilizate în secțiile de votare, vom propune ca în viitor, principalele documente de evidență să fie înscrise în Registrul Electoral.”
Potrivit lui Ţuţuianu, 734.195 de români, înscriși în evidență și declarați ca fiind în viață, cu vârste între 80-89 de ani, sunt, în realitate, persoane decedate sau ale căror drepturi electorale au fost restricționate. La aceeași categorie se află și peste 14.000 de cetățeni români cu vârste de peste 100 de ani.
„În registru, peste 100 de ani sunt în evidență 14.410 persoane, majoritatea fiind decedate, ceea ce impune identificarea documentelor justificative pentru radierea lor din registrul electoral. Acest proces necesită colaborarea cu primăriile și autoritățile din Ministerul de Interne. În experiența mea în administrația publică locală, problemele apar în special din cauza întârzierii transmiterii actelor de stare civilă, în special a celor privind decesul înregistrat la locul de naștere al persoanei respective, aspect ce ține în mare măsură de administrația locală”, a explicat Adrian Ţuţuianu.
Este esențial să se țină cont de faptul că există cetățeni români decedați în străinătate, ale căror acte de stare civilă nu au fost comunicate, astfel rămânând în Registrul Electoral. Această situație trebuie remediată de fiecare administrație locală, care trebuie să consulte documentele din Starea Civilă și să le transmită Secretariatului Primăriei pentru radierea persoanelor decedate din înregistrare.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Autoritatea Electorală Permanentă intenționează să propună reguli clare pentru publicitatea politică online. Ţuţuianu afirmă: „Legislația electorală din România se află în plină depășire”
Adrian Ţuţuianu a fost oficial numit în funcția de conducere a AEP, iar mandatul său are durata de opt ani.
