Dependența României față de sursele externe de finanțare este extrem de mare, a evidențiat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, director general la JP Morgan.
Arabia Saudită obține sume considerabile din împrumuturi pe piețele internaționale, însă în 2024 a fost depășită de România în acest domeniu, a afirmat economistul JP Morgan.
„Nimeni nu a mai împrumutat o sumă atât de mare”
„Voi prezenta anumite cifre, deși nu aș fi vrut să le fac publice. În ceea ce privește dependența de sursele externe, România s-a împrumutat în 2024 cu aproximativ 19 miliarde de euro. Este practic cel mai însemnat împrumut din rândul tuturor economiilor emergente – nu s-a mai întâmplat așa ceva până acum. În 2025, România a contractat 18 miliarde de euro, depășind semnificativ Polonia sau Turcia. În 2024, am obținut mai mult decât Arabia Saudită, país de asemenea, cu sume foarte mari de împrumuturi”, a explicat Chidesciuc.
El consideră că România se confruntă cu o problematică majoră legată de deficitul fiscal, care a generat și deficitul de cont curent. „Prin urmare, această situație fiscală trebuie remediată. Guvernul face pași în această direcție, dar este nevoie de măsuri suplimentare”, a menționat reprezentantul JP Morgan.
Aceste declarații au fost făcute la evenimentul CFA Forecast Dinner din 2026, o manifestare ce marchează două decenii de la intrarea în România și 25 de ani de activitate a Asociației CFA România, o organizație a profesioniștilor în investiții, având ca temă „Viziunea strategică a României pentru următorii 10 ani”.
„România se apropie de un punct critic”
Nicolaie Alexandru-Chidesciuc nu este singurul economist care a avertizat asupra nivelului datoriei publice a României.
Valentin Tătaru, economist-șef al ING România, afirmă într-o analiză transmisă HotNews că România se apropie de un prag critic: în 2026, datoria publică va depăși 60% din PIB. Aceasta înseamnă, pe scurt, că statul a ajuns să se împrumute excesiv comparativ cu capacitatea economică, explică el. De acum înainte, nu mai există spațiu pentru amânări: bugetul trebuie restructurat, iar disciplina fiscală devine o prioritate.
Pentru investitori și agențiile de rating, problema României nu este atât „cât de rapid va recupera diferența față de Occident”, ci dacă va reuși să-și stabilizeze finanțele. Cu venituri bugetare modeste, cheltuieli rigide și nevoia de a recurge la împrumuturi, principalul risc este lipsa unei gestionări fiscale eficiente, conform opiniei economistului-șef ING România.
De ce 2026 reprezintă un moment decisiv
Valentin Tătaru afirmă că debutul anului 2026 induce o schimbare esențială: datoria publică nu mai crește „din inerție”, ci intră într-un proces în care fiecare decizie bugetară are o influență directă.
Măsurile adoptate în 2025 – majorări de taxe, restricții de cheltuieli – au fost obligatorii. Au fost necesare din calcule matematic, consideră Tătaru. Fără ele, datoria României ar fi scăpat rapid de sub control.
În trecut, România a beneficiat de un avantaj: economia creștea cu o rată mai mare decât costul împrumuturilor, permițând deficitului să crească fără ca datoria să fie excesiv de mare.
Însă, această balanță s-a dezechilibrat după criza pandemică. Deficitele severe (de peste 9% din PIB în 2024) și ratele ridicate ale dobânzilor au avut un impact negativ major.
Astfel, agențiile de rating observă acum două vulnerabilități majore:
- Cheltuieli dificil de redus
Datoria a crescut în special din plăți pentru salarii, pensii și ajutoare sociale, nu din investiții care să genereze venituri pe termen lung. În esență, statul s-a împrumutat pentru consum, nu pentru dezvoltare. - Venituri bugetare limitate
România colectează mai puține taxe comparativ cu alte state din UE. Chiar dacă datoria raportată la PIB pare rezonabilă, în raport cu veniturile reale ale statului, este dificil de susținut.
„Din acest motiv, datoria publică nu mai poate fi ignorată. Depășirea pragului de 60% din PIB solicită o supraveghere strictă și limite mai stricte pentru reacție la situații de criză,” afirmă oficialul ING.
Perspectiva ratingului României
O posibilă îmbunătățire a calificativului nu este anticipată în următorii ani. Obiectivul principal este evitarea retrogradării în categoria „junk”.
Agențiile de rating vor monitoriza dacă reducerea deficitului bugetar este efectivă și consistentă, indiferent de ciclurile electorale, menționează Tătaru. Costurile cu dobânzile vor depăși 3% din PIB, ceea ce va limita semnificativ libertatea de acțiune a oricărui guvern viitor.
România își concentrează acum eforturile pe stabilizarea finanțelor publice, după ce dificultățile legate de pragul de 60% din PIB au impus decizii dure, dar inevitabile.
Invesitori, acum întrebarea centrală este: va continua statul să mențină disciplina bugetară sau va ceda tentațiilor pe termen scurt? Răspunsul influențează costul datoriilor, calificativul de țară și stabilitatea economică în perioadele următoare, conform analizei ING Bank.