România riscă să înregistreze noi creșteri ale prețurilor la alimente în 2026, odată cu introducerea unui preț administrativ la gaze, potrivit unor analize ale Asociației Energia Inteligentă (AEI). Deja, țara se află în topul Uniunii Europene la inflație alimentară în 2025, cu o creștere de 6,7% față de media europeană de 2,8%.
Impactul prețurilor la gaze asupra alimentelor
Premierul Ilie Bolojan a anunțat recent că plafonarea prețului la gaze va fi eliminată din 1 aprilie 2026, însă statul va continua să limiteze prețurile printr-un preț administrat. Această măsură ar putea avea consecințe directe asupra costurilor la alimente, afectate de creșterea prețurilor la energie.
Analiza AEI susține că decizia de a institui un preț administrativ va transfera costurile suplimentare de la consumatorii casnici către industrie. Efectele se vor resimți în prețurile finale ale produselor alimentare și în lanțurile de distribuție.
Creșterea prețurilor la gaze și consecințele pentru prețurile alimentelor
Estimările indică o creștere a prețului gazelor pentru industrie cu cel puțin 15% în 2026 față de 2025. Acest factor ar putea duce la o majorare de 5% a costurilor de producție la nivelul alimentelor.
Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, explică că această evoluție are la bază o combinație de politici publice și vulnerabilități structurale, care amplifică riscurile. Costurile suplimentare vor fi reflectate preponderent în prețurile alimentelor.
Inflația alimentară și vulnerabilitatea sectorului energetic
România s-a plasat în 2025 pe primul loc în UE la creșterea prețurilor la alimente, cu o rată de 6,7%, peste dublul mediei europene. În condițiile în care deciziile guvernamentale de reducere a costurilor energetice nu elimină total impactul, efectele negative vor fi resimțite în prețurile de consum.
Specialistul avertizează că prețul gazelor în 2026 ar putea crește cu până la 15%, ceea ce va avea drept consecință o majorare a prețurilor alimentelor cu aproximativ 7,5% – 9%. Această creștere va depăși nivelul înregistrat în 2025.
Vulnerabilitatea și riscurile anului 2026
Banca Națională a României estimează o reducere a inflației totale la circa 3,7% în 2026, față de 8,6% în 2025. Însă, această cifră maschează diferențe importante între componente, în special la alimente.
Potrivit studiilor, inflația alimentelor în 2026 ar putea ajunge la între 7,5% și 9%, reprezentând o creștere mai mare decât cea din 2025. În cazul în care prețurile gazelor continuă să crească, diferența de inflație față de media ue se va accentua, ajungând la un raport de 3,1-3,3 ori peste această medie.
Specialiștii avertizează că riscurile sunt accentuate de vulnerabilitatea sectorului energetic, în condițiile în care prețurile la gaze naturale și energie electrică influențează direct prețurile alimentelor prin lanțul de producție și distribuție.
Concluzii și perspective
Pe fondul acestor date, se prefigurează faptul că 2026 poate aduce o situație mai dificilă în ceea ce privește alimentația și inflația, dacă prețurile la gaze vor crește cu 15%. Aceasta ar putea duce la o accentuare a diferenței de preț față de media europeană, generând probleme de competitivitate economică și echitate socială în România.
Impactul asupra costurilor de producție și consum va fi resimțit în prețurile zilnice, într-un context în care cheltuielile pentru energie depășesc, în mod relativ, și cele din alte state europene. România, importând doar 7% din necesarul de energie, are unele dintre cele mai mari prețuri la gaze naturale din Europa de Est.
