Ministrul Apărării, Radu Miruță, a afirmat luni seară, într-o intervenție la B1, că România gestionează cu seriozitate amenințările generate de dronele rusești din apropierea graniței. Deciziile privind intervențiile aeriene sunt luate în funcție de traiectoria dronelor și riscurile pentru populație, nu la fiecare observare a unei drone.
Reacția la dronele rusești
Miruță a explicat că, deși există o diferență semnificativă de cost între dronele rusești și reacția militară pentru interceptare, prioritatea autorităților rămâne protejarea cetățenilor. El a precizat că nu se ridică avioane de vânătoare în fiecare caz, ci doar atunci când analiza deciziilor indică necesitatea intervenției.
Procedura de decizie privind interceptările
Ministrul a menționat că decizia de a ridica avioane sau elicoptere depinde de traiectoria dronei și de raza sa de acțiune. În situații în care dronele nu pătrund în spațiul aerian românesc, se pot face zboruri de supraveghere fără intervenție directă.
Intervenții fără intrare în spațiul aerian
Miruță a spus că uneori, chiar dacă dronele nu intră în spațiul aerian al României, se justifică ridicarea avioanelor de vânătoare pentru a asigura securitatea. În astfel de cazuri, au fost trimise două avioane F-16, care au survolat zona și s-au întors ulterior.
Țintele dronelor și riscurile potențiale
Majoritatea dronelor vizate de forțele ruse sunt îndreptate spre infrastructură din Ucraina, în special porturile de la Dunăre. Războiul din Ucraina face ca riscul devierii spre teritoriul României să fie unul serioasă și constantă, mai ales pentru zonele de pe malul Dunării, considerate ținte punctuale.
Intervenția asupra dronelor și riscurile colaterale
Decizia de a doborî dronele se bazează pe evaluarea riscurilor, inclusiv posibilitatea afectării populației și a infrastructurii. Miruță a afirmat că, dacă o dronă reprezintă un pericol pentru zone locuite, autoritățile pot decide să o doboare. În cazul în care costurile sunt foarte mari sau dacă drona nu amenință zonele locuite, poate fi evitată intervenția.
Limitările apărării antiaeriene
Ministrul a explicat că nu există posibilitatea de acoperire totală a frontierei de 649,5 kilometri cu sisteme de apărare sol-aer. Această situație este justificată, fiind similarur cu măsurile adoptate și de Polonia.
Prioritatea pe zonele populate
În gestionarea amenințărilor, autoritățile române se concentrează în mod principal pe protejarea zonelor populate, în special a regiunii Deltei Dunării. Miruță a menționat că măsurile au fost eficiente până acum și că resursele sunt orientate spre aceste zone.
România monitorizează constant situația și ia măsuri adaptate în funcție de traiectoria și riscurile reprezentate de dronele rusești din apropierea graniței.
