Un caz din SUA a adus în prim-plan riscurile utilizării chatboților de inteligență artificială în contexte juridice, determinând avocați să avertizeze clienții asupra limitărilor și posibilelor consecințe legale. Decizia judecătorilor în astfel de cazuri subliniază importanța clarificării statutului confidențialității conversațiilor în relația cu instrumente AI.
Cazul care a declanșat avertismentele
Fostul președinte al companiei GWG Holdings, Bradley Heppner, este protagonistul unui proces federal pentru fraudă cu valori mobiliare și fraudă electronică, declanșând discuții despre folosirea chatboților în pregătirea apărării. El a folosit chatbotul Claude al companiei Anthropic pentru a pregăti rapoarte despre cazul său, destinate avocaților.
Decizia judecătorilor și implicațiile legale
Judecătorul Federal din New York, Jed Rakoff, a decis în februarie că Heppner trebuie să predea 31 de documente generate de Claudia, considerând că acestea nu pot beneficia de protecțiile avocat-client, deoarece nu există o relație confidențială între utilizator și platforma AI. În motivare, magistratul a afirmat că „nu ar putea exista între un utilizator AI și o platformă precum Claude” o astfel de relație.
Procurorii au susținut că nu se aplică confidențialitatea tradițională a comunicațiilor avocat-client, deoarece informațiile au fost partajate voluntar cu un serviciu AI, iar aceste materiale pot fi solicitate în anchete penale. Astfel, faptele generate de chatbot devin accesibile autorităților și pot fi introduse în dosare.
Reacții ale instanțelor din SUA
O altă decizie, pronunțată în Michigan, a avut o interpretare diferită asupra aceleiași tehnologie. Judecătorul a decis că o femeie implicată într-un litigiu de muncă, care a folosit ChatGPT pentru pregătirea cazului, nu trebuie să furnizeze discuțiile cu AI. Acesta a considerat conversațiile ca fiind propriul „material de lucru”, diferențiindu-le de comunicări cu un avocat.
Deciziile diferă în funcție de contexte și de modul în care instanțele interpretează natură acestor conversații cu AI. În cazul din New York, relația între utilizator și platformă a fost considerată non-confidențială, în timp ce în Michigan discuțiile cu chatbotul au fost privite drept material personal pentru utilizator.
Informațiile și avertismentele emise de case de avocatură
Peste 10 case de avocatură importante din SUA au transmis clienților recomandări pentru evitarea expunerii datelor sensibile în discuțiile cu chatboți. Aceste sfaturi au fost comunicate prin emailuri și publicate pe site-urile firmelor, pentru a limita riscul ca informațiile să ajungă în dosare judiciare.
Unele firme, precum Sher Tremonte din New York, au inclus în contractele de servicii clauze special formulate care avertizează că partajarea cu chatboți a informațiilor sau comunicărilor cu avocați poate anula protecția juridică tratată drept confidențială în relația avocat-client. Astfel de clauze urmăresc limitarea riscurilor legale legate de utilizarea AI.
Riscuri și sfaturi pentru utilizatori
Experții recomandă utilizatorilor să fie precauți în folosirea chatboților generativi pentru comunicări sensibile. Chiar dacă aceste instrumente sunt utile pentru anumite activități, nu înlocuiesc consultanța cu profesioniști calificați, iar conversațiile nu beneficiază de protecția confidențialității avocat-client.
Termenii de utilizare ai companiilor precum OpenAI și Anthropic precizează clar că datele pot fi partajate cu terțe părți și că nu există o așteptare de confidențialitate pentru cele introduse. Această informație este esențială pentru clienți, pentru a evita eventuale probleme legale ulterioare.
În plus, lipsa unei relații confidentiale între utilizator și platforme AI a fost subliniată și în declarațiile și deciziile judecătorilor americani. Astfel, materialele realizate cu ajutorul chatboților pot fi considerate doar propriul „material de lucru” al utilizatorului, cu implicații în proceduri judiciare.
Aceste decizii și recomandări reflectă stadiul actual al situației juridice în raport cu utilizarea inteligenței artificiale în domeniul legal și evidențiază necesitatea clarificărilor asupra naturii și confidențialității acestor interacțiuni.
