**Indicatorii economici și încrederea în economie indică o deteriorare a perspectivei economice a României în primul semestru al anului 2025, iar estimările FMI și Banca Mondială au fost revizuite în jos pentru acest an.**
Situatia economica și încrederea în România
Indicele încrederii în economie (ESI), utilizat pentru a reflecta perspectiva sectorului privat și a consumatorilor, se află aproape de pragul de recesiune. Conform datelor Eurostat, între iunie 2023 și martie 2026, indicele a fluctuat, fiind peste 100 de puncte din iunie 2023 până în aprilie 2025, dar a scăzut la 99,7 puncte în ianuarie 2025, înainte de alegerile prezidențiale. În aprilie 2025, indicele a revenit peste 100 de puncte.
Impactul alegerilor prezidențiale asupra încrederii
În mai 2025, în ultimele luni înainte de alegeri, indicele se situa la 99,3 puncte. După adunarea rezultatelor electorale și anularea alegerilor, în iulie 2025, indicele a avut o evoluție ascendentă, dar în ultimele 10 luni ale anului, a scăzut semnificativ, ajungând la 92 de puncte în martie 2026. Acest declin reflectă o scădere consistentă a încrederii în economia națională.
Criza și măsurile fiscale în 2025
Chiar și după adoptarea măsurilor fiscale de către guvernul condus de Bolojan în vara anului 2025, perspectiva economică s-a deteriorat. Datele Eurostat indică o încetinire accentuată a creșterii trimestriale, de la 1% în al doilea trimestru, sub mandatul lui Marcel Ciolacu, la o scădere de -1,9% în ultimul trimestru, al doilea cel mai sever declin din UE după Irlanda (-3,8%).
Diferența de creștere economică între mandatul Ciolacu și cel al lui Bolojan
În primul semestru al anului 2025, sub conducerea lui Marcel Ciolacu, România a înregistrat o creștere de 1% în trimestrul al doilea, fiind a treia cea mai performantă economie din UE, după Malta și Danemarca. La acea vreme, țara avea performanțe superioare unora dintre marile economii europene precum Franța, Germania și Spania.
După șase luni de guvernare Bolojan, situația s-a schimbat radical. În trimestrul al patrulea, economia a suferit o scădere de -1,9%, fiind etapul cu cea mai puternică contracție din UE, fiind depășită doar de Irlanda, cu -3,8%. Luxemburg și Estonia înregistraseră scăderi mai mici, de -0,1%.
Această inversare rapidă sugerează o sensibilitate crescută la măsurile fiscale și la condițiile externe, influențând direct consumul și percepția mediului de afaceri.
**Faptul concret**: datele Eurostat reflectă o scădere abruptă a creșterii economice de la +1% în trimestrul 2, până la -1,9% în trimestrul 4, marcând o inversare a tendinței în mai puțin de șase luni.