Vicepremierul Oana Gheorghiu a criticat joi situația companiei Petrotrans SA, asociind blocajele administrative din sistemul public cu gestionarea defectuoasă a infrastructurii petroliere naționale. Ea a evidențiat faptul că statul plătește anual aproape 28.000 de euro pentru o conductă abandonată de peste 20 de ani, în mare parte furată, și a descris modul în care această situație afectează resursele publice.
Situația conductei și cheltuielile nejustificate
Gheorghiu a explicat că statul român plătește anual 27.960 de euro proprietarilor terenului de sub o conductă care nu mai transportă combustibili din anii ’90. Conform declarației, conducta nu mai funcționează de aproape 20 de ani, fiind uzată și parțial furată, iar nimeni nu a semnat o documentație pentru a o radia din inventar.
Aceasta fiind vorba despre un prejudiciu major pentru bugetul public, care rămâne, astfel, blocat în cheltuieli fără niciun beneficiu real, fără o soluție clară de recuperare sau dezafectare a infrastructurii.
Evoluția și dezintegrarea companiei Petrotrans SA
Informațiile prezentate de Gheorghiu arată că Petrotrans SA a avut un istoric tumultuos. În anii ’90, compania era responsabilă cu 1.800 de kilometri de conducte magistrale pentru transportul produselor petroliere, o infrastructură de valoare strategică.
În 1996, guvernul desființează entitatea care operase conductele și o integrează în Petrom, însă nu o scoate oficial din lista de privatizare. Ca urmare, acțiunile companiei apar pe piața RASDAQ, fiind tranzacționate fără o existență juridică clară și fără un management concret, deși aceste transferuri continuă să aibă loc.
Furturi masive și probleme de ordine publică
Pe parcursul anilor 2000, compania s-a confruntat cu furturi majore. În 2000, o patrulă de jandarmi a descoperit pentru prima dată o rețea clandestină de furt din conducte, însă cu un comportament de complicitate din partea forțelor de ordine. În 2001, o patrulă a Secției 5 de Poliție București a fost implicată în scheme organizate de furt din conducte.
În 2004, hoții au instalat o rețea de 250 de metri sub Canalul Dunăre-Marea Neagră pentru alimentarea barjelor, fiind furate peste 100.000 de tone de produse petroliere, cu o pagubă estimată la peste 80 de milioane de euro. Secul actual implică o colaborare tacită între criminalitate organizată și forțele de ordine, care nu a fost niciodată trucată integral.
Decizii administrative care au dus la declinul companiei
În 2005, o ordonanță guvernamentală a reorganizat sectorul și a desemnat Petrotrans SA ca operator licențiat, însă concesiunea nu a fost atribuită companiei. În lipsa acesteia, Petrotrans nu a mai putut opera oficial, fiind obligată să cedeze părți din patrimoniu fără niciun fel de compensare. În august 2005, activitatea companiei a încetat, nu din cauza pieței sau managementului, ci ca urmare a unei decizii administrative ce nu a fost urmată de măsuri concrete.
În 2007, Petrotrans SA a declanșat falimentul, după ce toate angajamentele au fost întrerupte și rețeaua distrusă fizic, iar stocurile de produse au devenit nevandabile. În mod oficial, compania a dispărut din activitate, însă documentele oficiale o mențin în evidență până în 2026, deși în realitate ea a încetat să mai funcționeze în 2005.
Starea actuală și consecințele administrative
Potrivit vicepremierului Gheorghiu, Petrotrans SA a „murit” de trei ori: în 2005, când statul i-a retras operarea fără compensare, în 2007, când a intrat în faliment, și în 2019, când lichidarea a fost blocată din interior. În realitate, compania nu mai există din 2005, însă în acte continuă să apară ca entitate juridică până în 2026.
Situația reflectă o serie de decizii administrative greșite și o gestionare defectuoasă a patrimoniului energetic al țării, aspect care adâncește blocajele și cheltuielile inutile pentru resurse publice.
