România va recupera 166 milioane de euro din cei 231 de milioane suspendați inițial de către Comisia Europeană pentru cererea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În urma unor eforturi de negociere și justificări suplimentare, autoritățile române au reușit să recupereze o parte semnificativă din fondurile suspendate, în timp ce pentru patru jaloane au fost înregistrate probleme, ceea ce a dus la ajustări în alocarea banilor europeni.
Evaluarea Comisiei Europene și situația actuală
Comisia Europeană a analizat cererea depusă de România pe 15 decembrie 2023, într-o perioadă în care aceasta a fost considerată una dintre cele mai dificile est-europene de până acum. În mai 2025, Bruxelles-ul a decis suspendarea temporară a unor sume din cauza neîndeplinirii satisfăcătoare a unor reforme. Perioada de corectare, în care România a transmis explicații și justificări suplimentare, s-a încheiat pe 28 noiembrie 2025, dar cele patru jaloane importante nu au fost considerate rezolvate complet.
Recuperarea fondurilor și principalele jaloane
De la debutul mandatului ministrului Dragoș Pîslaru, în 23 iunie 2023, autoritățile au folosit toate pârghiile pentru recuperarea fondurilor, realizând un total de 350,7 milioane euro recuperați. Dintre acestea, 166 milioane euro provin din cele 231 milioane suspendate inițial pentru reforma pensiilor speciale, care a fost un dosar complicat, implicând mai multe amânări la Curtea Constituțională. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan a fost considerată decisivă pentru finalizarea acestui jalon.
Jaloniile recuperate în urma negocierilor
Reforma pensiilor speciale s-a dovedit cea mai importantă. Legea nr. 24/2026 a fost considerată ca îndeplinită, fapt confirmat de Comisia Europeană, după mai multe amânări. În cazul institutției AMEPIP și a guvernanței companiilor de stat, România a reușit să recupereze 132 milioane euro. Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a avut un rol esențial în această reformă.
Provocări în sectorul energetic și în companiile de stat din transporturi
Companiile de stat din energie, precum Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica, au ridicat probleme legate de modul de numire a membrilor consiliilor de administrație. În aceste cazuri, România a pierdut 180 milioane euro, recuperând doar 48 milioane euro, fiind sancționată pentru numiri politice, proceduri neclare și absența unor indicatori de performanță.
Sectorul transporturilor, reprezentat de CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători, a înregistrat probleme similare. Comisia a observat proceduri nefinalizate, conflicte de interese și numiri neconforme. În urma verificărilor, s-au pierdut 15,4 milioane euro, iar România a recuperat 4,5 milioane euro.
Responsabilitatea și consecințele blocajelor
Ministrul Dragoș Pîslaru atribuie vină celor care au folosit ocazii politice pentru amânarea reformelor, numind în conducerea companiilor de stat persoane plătite politic, și consideră că politica a fost motorul principal al blocajelor. El afirmă că aceste acțiuni au condus la pierderea de fonduri europene și afectarea procesului de modernizare a țării.
Perspective și impact pentru români
Ministrul Pîslaru avertizează că pierderea banilor europeni și blocajele în reforme reprezintă o povară pentru toți românii, fiind o consecință a unor decizii politice infirmând profesionalismul și transparența. Reconluzierea fondurilor a fost făcută prin negocieri și justificări, însă rezultatele pozitive au fost limitate de decizii politice anterioare.
Autoritățile continuă eforturile pentru recuperarea integrală a fondurilor europene și pentru îndeplinirea jalonelor restante, în condițiile în care anumite reforme, precum cele din sectorul energiei și transporturilor, trebuie finalizate pentru a evita pierderi suplimentare.
