Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat vineri că România va pierde 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din Planul de Redresare și Reziliență, din cauza reformelor întârziate, incomplete sau realizate defectuos în anii anteriori. Banii vor fi suspendați în urma evaluării Comisiei Europene, iar România a reușit să recupereze doar 350,7 milioane de euro din cele initial suspendate.
Detalii despre verificarea cererii de plată
Cererea a fost depusă pe 15 decembrie 2023, având ca obiect reforme care trebuiau deja să fie finalizate. În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume pentru reformele neîndeplinite satisfăcător. România a trimis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025, însă oficialii europeni au considerat că patru jaloane importante nu au fost soluționate corect.
Reformele afectate și sumele recuperate
Ministrul Pîslaru a evidențiat mai multe reforme care au influențat aceste sume. În cazul reformei pensiilor speciale, România recuperează 166 de milioane de euro din cele 231 de milioane de euro suspendate inițial, reformă aflată sub observație din cauza mai multor amânări la Curtea Constituțională. Este considerată cea mai importantă realizare din cererea de plată 3.
Pentru reforma legată de Autoritatea pentru Managementul Energetic și a Proprietății Publice (AMEPIP) și guvernanța companiilor de stat, țara a recupărat 132 de milioane de euro. În schimb, la sectorul energiei, România a recuperat 48 de milioane dintre cele suspendate, dar a pierdut alte 180 de milioane de euro.
Pentru companiile de stat din domeniul transporturilor, sumelor recuperate le-au revenit 4,5 milioane de euro din cele inițiale suspendate, însă s-au pierdut 15,4 milioane de euro.
Impactul reformelor și responsabilitatea politică
Pîslaru a menționat că reformele realizate cu voință politică, precum cea privind pensiile speciale, au permis recuperarea unei părți importante a fondurilor. În schimb, reformele amânate sau blocate în sectorul companiilor de stat, mai ales în energie și transporturi, au dus la pierderi semnificative.
El a criticat manifestările de nepotism și lipsa de profesionalism în conducerea companiilor de stat și a acuzat că aceste practici au afectat credibilitatea României în fața Uniunii Europene. Dragoș Pîslaru a subliniat că nu se pot cere fonduri europene și în același timp să fie menținuți în funcții oameni numiți pe criterii politice sau personale.
Cine consideră vinovați și consecințele lor
Ministrul a acuzat că pierderile financiare sunt rezultatul acțiunii politicienilor care au amânat sau blocat reformele, fie pentru a-și păstra privilegii, fie din motive de interese personale. El a menționat că existența nepotismului, numirea de rude în funcții și gestionarea defectuoasă a bugetului de stat au contribuit la aceste rezultate.
Pîslaru a afirmat că aceste probleme afectează toți românii, deoarece penuria de fonduri ar fi cauzată de deciziile politice greșite, nu de lipsa resurselor. El a adăugat că, în eventualitatea unei noi situații, populația trebuie să fie conștientă că plătește pentru greșelile politicienilor aflați la conducere.
În final, ministrul a subliniat că lecția pentru viitor trebuie să fie asumarea responsabilității și reforme reale, evitând repetarea greșelilor din trecut.
