Guvernul României a pierdut 458,7 milioane de euro din fonduri europene, situație cauzată de întârzieri în implementarea reformelor cheie din Planul Național de Redresare și Reziliență. Ministrul Dragoș Pîslaru a acuzat recent în social media că responsabilitatea pentru această situație nu o poartă doar vechiul guvern, ci și actuala administrație condusă de Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan.
Contextul gestionării fondurilor europene
Pîslaru a menționat că plata nr. 3 din PNRR viza finalizarea anumitor reforme până în primul trimestru al anului 2023. Cererea pentru această plată a fost depusă însă abia pe 15 decembrie 2023, cu o întârziere de nouă luni. La momentul depunerii, reprezentanții guvernului au afirmat că jaloanele erau îndeplinite, dar verificările Comisiei Europene au relevat contrariul.
Comisia Europeană a constatat că reformele conexe nu erau satisfacătoare și a suspendat, în mai 2025, parțial plățile pentru patru reforme: pensiile speciale, proiectul AMEPIP, și numirile în consilii de administrație în domeniul energiei și transporturilor.
Pîslaru a criticat modul în care guvernele precedente au amânat și tergiversat măsurile pentru remedierea acestor probleme. El a subliniat faptul că, deși în perioada de remediere, guvernele au avut aproape un an și jumătate pentru a face progrese, nu s-au realizat progrese semnificative, ceea ce a dus la decizia de suspendare a fondurilor.
Situația guvernului Ilie Bolojan
Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat mandatul pe 23 iunie 2025, având la dispoziție doar șase luni pentru a încerca să repare întârzierile acumulare în reforme. Pîslaru a explicat că, deși au fost făcuți pași, timpul scurt nu a permis finalizarea completă a tuturor reformelor necesare.
El a amintit de reformele esențiale pentru recuperarea fondurilor, printre care modernizarea sistemului de pensii speciale, operaționalizarea proiectului AMEPIP și restructurarea companiilor de stat din domeniul energiei și transporturilor.
Ministrul a punctat că anumite întârzieri, precum tergiversarea reformei pensiilor magistraților de către CCR sau influențe politice în conducerea AMEPIP și în companiile de stat, au contribuit la pierderea fondurilor.
Impact și consecințe
Pierderile financiare sunt rezultatul unor întârzieri și amânări în implementarea reformelor stabilite în cadrul planului european de redresare. În ultimii ani, criticile au vizat mai ales tergiversarea reformelor din domenii cheie, precum pensiile speciale și restructurarea companiilor de stat din energie și transporturi.
Decizia Comisiei Europene de a suspenda plățile pentru cele patru reforme indică un nivel crescut de preocupare legat de progresele realizate. Autoritățile române au avut la dispoziție o perioadă de aproape 19 luni pentru a remedia aceste probleme, dar au reușit, cel mult, să avanseze parțial.
În prezent, eforturile guvernamentale vizează finalizarea urgentă a reformelor rămase, pentru a evita pierderea completă a fondurilor europene și pentru a recupera suma de 458,7 milioane de euro.
