România are în prezent emisii de avize tehnice de racordare (ATR) pentru peste 80.000 MW de capacitate energetică, deși necesarul actual este estimat la circa 9.000 MW. Măsura inițială a guvernului pentru reducerea speculației în sectorul energetic, prin impunerea unor garanții financiare și restricții asupra ATR-urilor, a fost blocată, iar ordonanța de urgență nu mai intră în vigoare, conform declarațiilor președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Capacitatea energetică excesivă și impactul asupra pieței
În prezent, ATR-urile emise pentru proiecte au o capacitate de peste 80.000 MW, depășind de aproape nouă ori necesarul actual de energie. Un sondaj realizat pe un eșantion de 722 de companii a arătat că, dintr-un total de circa 72.000 MW de capacitate aprobată, 76% dintre firme aveau cifră de afaceri zero, iar 78% nu aveau niciun angajat. În plus, peste jumătate din aceste companii aveau capital social sub 10.000 de lei.
Aceste date indică faptul că o proporție semnificativă din piața ATR-urilor nu reprezintă investiții reale, ci speculații pe capacitatea de rețea, fiind folosite pentru opțiuni financiare, nu pentru dezvoltare energetică concretă.
Costuri și riscuri generate de măsuri
Analiza susține că impunerea garanțiilor financiare de 30 euro/kW instalat pentru proiectele energetice, plus garanțiile pentru participarea la licitații, ar putea duce la costuri estimate de 60.000-90.000 de euro pentru un proiect de 1 MW și între 6 și 9 milioane de euro pentru unul de 100 MW.
Autorul evaluării critică lipsa unor reguli clare în ordonanță, precum suspendarea termenelor pentru întârzieri cauzate de autorități, dovedirea diligenței investitorului sau mecanisme rapide de contestație. Fără astfel de protecții, măsura ar putea avea ca efect eliminarea proiectelor speculative, dar și dificultăți în cazul întârzierilor administrative, afectând investitori reali.
Recomandări pentru o abordare echilibrată
Dumitru Chisăliță susține că o soluție eficientă trebuie să includă garanții financiare solide pentru proiectele noi, termene procedurale clare și mecanisme de protecție împotriva întârzierilor neimputabile investitorilor. De asemenea, recomandă crearea unui fond sau a unui cont separat pentru gestionarea garanțiilor executate și monitorizarea acțiunilor de către Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE).
Fără aceste măsuri, intervenția normativă riscă să reducă speculațiile, dar și să afecteze proiectele reale necesare pentru dezvoltarea sistemului energetic național.
Contextul politic al măsurilor
Pe 5 mai, în timpul unei ședințe extraordinare, guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care se impuneau garanții ferme pentru eliberarea ATR-urilor. Anunțul a fost făcut de premierul Ilie Bolojan în discursul din plenul reunit al Parlamentului, în contextul moțiunii de cenzură.
Bolojan a afirmat că a fost emisă o ordonanță pentru a termina cu ATR-urile acordate “în bătaie de joc”, care au blocat sistemul energetic. El a precizat că, astfel, s-au eliberat ATR pentru o capacitate totală de 80.000 MW, în condițiile în care capacitatea totală a rețelei este de 19.000 MW, iar din acea capacitate, 9.000 MW sunt ocupați.
Elie Bolojan a mai spus că procedurile foarte rapide pentru ATR au permis unor speculanți să facă “hârtii” și să blocheze accesul în sistem. Guvernul urmărea, astfel, reducerea titlurilor speculative și eliberarea capacităților pentru investitori reali.
Autorul recomandă ca, în viitor, intervențiile în sistem să fie guvernate de reguli clare și echitabile, evitând blocajele administrative și impactul negativ asupra dezvoltării reale a sectorului energetic.
