Deputatul Alexandru Muraru, membru al Partidului Național Liberal, a răspuns acuzațiilor Ambasadei Chinei la București, care l-a acuzat că a intervenit în mod flagrant în afacerile interne ale Chinei, susținând independența Taiwanului. Muraru susține că în democrație, aleșii poporului au dreptul să se întâlnească cu cine consideră necesar și să viziteze locurile relevante pentru activitatea lor, fără a solicita aprobare din partea unor reprezentanțe ale altor state.
Reacția deputatului la acuzațiile Ambasadei Chinei
Muraru a afirmat că ambasada chineză în România a făcut o poziție care încalcă limba română, referitoare la vizita sa recentă în Taiwan. El a precizat că membrii Parlamentului României nu trebuie să ceară aprobare pentru contacte sau vizite în țări străine, menționând că prevalează în democrație libertatea de exprimare, de asociere și de circulație.
Deputatul liberal a subliniat că aceste acțiuni demonstrează diferența fundamentală dintre o democrație și un regim autoritar. El a adăugat că parlamentarii români răspund în fața cetățenilor și nu în fața ambasadelor statelor cu regim autocratic.
Muraru a mai spus că purtătorul de cuvânt al ambasadei chineze a făcut o aluzie indirectă la Transilvania, fapt pe care îl consideră nefondat. El a explicat că România nu are dispute de graniță cu vecinii, în contrast cu China, care aduce avanposturi artificiale pentru revendicții teritoriale.
Comentarii despre masacrul din Piața Tiananmen și politica externă
Deputatul a menționat declarația recentă a senatorului american Marco Rubio, care a reamintit de comemorarea celor 37 de ani de la masacrul din Piața Tiananmen. Rubio a evidențiat dreptul manifestanților chinezi de a-și exercita libertatea de exprimare și cea de întrunire, menționând că regimurile democratice onorează aceste sacrificii, în vreme ce autoritățile din China le cenzurează.
Muraru a explicat că diferența între lumea liberă și regimurile autoritare constă în modul în care se păstrează memoria acestor evenimente. În democrație, se admit și se comemorează martirii pentru libertate, în timp ce în regimurile represive, asemenea evenimente sunt trecute cu vederea sau cenzurate.
Poziția României privind Taiwanul și relațiile cu China
Deputatul a afirmat că politica externă a României va fi decisă la București, nu în sediile diplomatice ale oricărui stat străin. El a subliniat că România a avut o experiență în comunism, perioadă în care teroarea, cenzura și izolarea internațională au fost caracteristici ale regimului.
El a precizat că, datorită istoriei sale, România a ales libertatea și pluralismul după 1989 și nu va permite regimurilor autoritare să impună lecții ideologice societății românești. Muraru a subliniat că persecuțiile din China, inclusiv detentia a peste un milion de uiguri și a altor minorități musulmane în centre de „reeducare”, continuă să fie documentate de organizații internaționale și guverne democratice.
De asemenea, el a menționat că în 2024, împreună cu alți doi parlamentari români, a fost ținta unei operațiuni de spionaj cibernetic atribuite unui grup de hackeri susținut de guvernul chinez, conform informațiilor publicate de autoritățile occidentale.
Poziția oficială a MAE și situația geopolitică
Pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, condus în prezent de Oana Țoiu, se menționează că România recunoaște o singură Chine, considerând Taiwanul parte integrantă a acesteia. În documentele oficiale se face referire la relațiile diplomatice și la momentele importante din istoria bilaterale între cele două țări.
Taiwanul a reafirmat în repetate rânduri dorința de a păstra suveranitatea și autonomia democratică, respingând orice concesii în privința libertății și democrației.
China revendică insula Taiwan ca teritoriu propriu și nu a renunțat la intenția de a recurge la forță pentru a o aduce sub controlul Beijingului, în ciuda opoziției militare și politice a guvernului de la Taipei.