O bancă reacționează la amenzi de 700 milioane euro aplicate de Consiliul Concurenței

**BRD contestă decizia Consiliului Concurenței în urma amenzilor de peste 412 milioane de lei**

Conducerea BRD a declarat că nu agreează concluziile investigației Consiliului Concurenței, care a sancționat banca cu o amendă de peste 412 milioane de lei pentru comportament anticoncurențial legat de mecanismul de stabilire a ratei ROBOR. Banca afirmă că va folosi toate căile legale pentru a contesta decizia.

BRD transmite că a respectat regulile și procedurile legate de rata ROBOR, acționând conform reglementărilor în vigoare. În ciuda acestui fapt, banca consideră decizia Consiliului Concurenței injustificată și va contesta hotărârea în instanță.

În comunicatul oficial, instituția de credit exprimă încrederea că, după parcurgerea etapelor legale, instanțele vor clarifica situația, vor reinterpretarea corectă a regulamentelor aplicabile și vor demonstra că nu a încălcat legislația de concurență.

Impactul asupra imaginii întregului sistem bancar din România a fost menționat ca fiind semnificativ, într-un moment în care stabilitatea și capacitatea de a finanța economia sunt esențiale. Reacții similare au venit și din partea altor banci importante.

**Reacția Băncii Transilvania și invitația la clarificări**

Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, a criticat dur decizia Consiliului Concurenței, acuzând instituția că nu înțelege modul în care funcționează sistemul financiar și că încurajează populismul.

Declarația vine în contextul unei campanii publicitare negative, în care directorii de bănci apar ca personaje negative în imagini falsificate distribuite pe internet, rețele sociale și siteuri, înfățișându-i în ipostaze violente.

< >Investigația Consiliului a relevat că băncile sancționate au făcut schimb de informații confidențiale și strategice privind nivelul ROBOR în timpul procedurii de fixing, deși legislația națională și europeană prevede clar confidențialitatea acestor cotații. Astfel, s-a constatat coordonare între bănci în stabilirea ratelor, ceea ce a elevat nivelul indicelui ROBOR.

Consiliul Concurenței susține că băncile și-au coordonat comportamentele în mod ilegale, în condițiile în care cotațiile din perioada de fixing trebuie să fie independente, iar media tranzacțiilor cu maturități de 3, 6 și 12 luni nu poate fi utilizată ca indicator relevant în cazul în care volumul tranzacțiilor este mic, reducind astfel valoarea de referință a ROBOR, dar contribuind la creșterea acestuia și, implicit, la majorarea dobânzilor pentru credite, afectând consumatorii și debitorii cu contracte legate de acest indice.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a subliniat că s-au acumulat probe ce trebuie analizate în detaliu și a criticat dezbaterile publice ample, considerate neuzuale și confuzive, ce au avut loc înainte de adoptarea deciziei.

Investigația, care a durat aproape patru ani, a fost declanșată la sfârșitul anului 2022, fiind însoțită de proceduri de avizare și de cooperare cu autoritățile europene, în contextul unei posibile încălcări a TFUE. Băncile sancționate au la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta planuri de măsuri pentru eliminarea practicilor anticoncurențiale, urmând ca acestea să fie aprobate de Consiliu.

ROBOR reprezintă principalul indice de referință al pieței monetare interbancare din România, influențând majoritatea dobânzilor pentru creditele acordate firmelor, autorităților publice locale și persoanelor fizice, inclusiv cei cu credite înainte de 2019 care nu au trecut la IRCC.

Președintele Bogdan Chirițoiu a explicat că decizia Consiliului se limitează strict la comportamentul băncilor în perioada fixing-ului ROBOR și nu vizează alte norme sau reglementări, fiind luată în unanimitate.

**Reacțiile oficiale și controverse**

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a criticat raportul Consiliului Concurenței, pe care l-a considerat excesiv de voluminos și uneori confuz, susținând că explicațiile despre funcționarea ROBOR și piața monetară sunt adesea înțelese greșit de public.

Isărescu a subliniat că politica monetară se transmite în economie prin piața monetară și a criticat discursul care îl consideră manipulată, afirmând că variațiile recente ale ROBOR nu justifică astfel de interpretări și că aceasta afectează grav percepția publicului despre sistemul bancar.

În aceeași perioadă, în august 2022, guvernatorul a afirmat că băncile „au sărit calul” cu creșterea ROBOR, susținând că au supraevaluat indicele peste nivelul de politică monetară, ceea ce a provocat reacții negative din partea mediului bancar.

Toate aceste declarații și controverse au avut loc înainte de anunțarea deciziei Consiliului Concurenței, ceea ce a intensificat dezbaterile legate de funcționarea și integritatea pieței financiare din România.