Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat marți la TVR 1 că legea salarizării unitare reprezintă unul dintre cele mai importante jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a menționat că proiectul trebuie discutat într-o sesiune extraordinară a Parlamentului, alături de alte patru legi necesare pentru deblocarea fondurilor europene.
Implementarea legii salarizării unitare și întârzierile din ultimii ani
Bolojan a afirmat că legea ar fi trebuit adoptată în ultimii patru ani, însă decizia a fost amânată. El a adăugat că această întârziere a fost cauzată de lipsa asumării responsabile a deciziei, comparând situația cu aruncarea unui „cartof fierbinte” către alții.
Contextul bugetar și angajamentele față de Uniunea Europeană
Premierul interimar a explicat că noua lege trebuie privită în contextul deficitului bugetar și al angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. România a avut în trecut cheltuieli mai mari decât putea susține, ceea ce a dus la creșterea deficitului și a dobânzilor plătite. Aceste situații au afectat posibilitatea țării de a finanța infrastructura, spitalele și școlile, dacă deficitul nu este controlat.
Opțiuni pentru ajustarea salariilor în sectorul public
Bolojan a spus că Guvernul are două scenarii pentru gestionarea salariilor publice. Primul presupune indexarea tuturor salariilor cu rata inflației. În cazul acestei variante, salariile ar fi ajustate anual conform indicelui inflației, fără alte modificări. Aceasta însă ar însemna pierderea fondurilor pentru acest jalon, de aproape un miliard de euro.
Alte variante implică adoptarea legii salarizării unitare, ceea ce ar permite accesarea fondurilor europene. Aceasta ar modifica modul de creștere a salariilor, eliminând creșterea proporțională cu inflația pentru toți salariații. În loc, s-ar putea permite creșteri mai mari pentru salariile mai mici, restul urmând să rămână în aceeași anvelopă bugetară.
Rebalansarea salariilor între categorii de bugetari
Premierul a precizat că noul sistem urmărește reducerea dezechilibrelor dintre diferite categorii de angajați din sectorul public. Salariații cu venituri mai mari, determinate de cauze istorice, nu vor mai avea parte de creșteri, ofta pentru cei cu salarii mai mici, care vor beneficia de creșteri de 15-20%. Ajustările nu vor fi realizate însă într-un singur an.
Decizia politică și impactul asupra salarizării
Bolojan consideră că adoptarea legii de salarizare unitară este soluția cea mai potrivită, chiar dacă va genera nemulțumiri. El a menționat că decizia trebuie să fie luată în Parlament și că, potrivit datelor de la Ministerul Muncii, legea nu ar urma să reducă veniturile angajaților în viziunea oficială.
Perspective pe termen lung și reorganizarea sectorului public
De asemenea, premierul a subliniat necesitatea unei reorganizări a sectorului public, pentru a crește eficiența. El a sugerat că, în opinia sa, ar fi preferabil ca unii angajați bine plătiți și performanți să lucreze în sectorul privat și să contribuie la economia reală, în timp ce ceilalți ar putea rămâne în sistemul public, dar cu salarii ajustate conform noilor reguli.
În concluzie, pentru a debloca fondurile europene, Guvernul intenționează să discute și să adopte în perioada următoare legea salarizării unitare, fiind pregătit pentru posibile nemulțumiri generate de aceste schimbări.