China a efectuat vineri un test reușit de recuperare a primei trepte a unei rachete, folosind un sistem de prindere cu plasă montată pe o platformă maritimă, anunțând astfel progres în tehnologia rachetelor reutilizabile. Acest succes reprezintă un pas înainte pentru Beijing în reducerea diferenței față de avantajul deținut de Statele Unite în domeniul rachetelor reutilizabile, în special prin compania SpaceX.
Detalii despre testul de recuperare a rachetei
Racheta Long March 10B a fost lansată de la centrul spațial din Hainan la ora 12:15, ora locală. După aproximativ șase minute de la separarea boosterului și a treptei superioare, prima componentă a revenit vertical și a fost prinsă pe o platformă în largul mării cu ajutorul unei plase. Acest sistem a fost folosit pentru prima dată la nivel mondial pentru recuperarea controlată a unei trepte de rachetă de clasă orbitală.
În timpul testului, racheta a plasat un satelit pe orbitalitatea pre-stabilită, conform surselor oficiale. După recuperare, acțiunile companiilor aerospațiale chineze, în special China Spacesat și China Satellite Communications, au înregistrat creșteri, atingând limitele maximale zilnice de apreciere.
Caracteristici comparativ cu rachetele occidentale
Long March 10B a fost dezvoltat pentru sectorul comercial aerospațial de către China Academy of Launch Vehicle Technology (CALT), principalul constructor de rachete de stat al Chinei. Racheta poate transporta cel puțin 16 tone de încărcătură utilă pe orbită joasă a Pământului.
Diferența principală față de racheta Americană Falcon 9, folosită de SpaceX, constă în metoda de recuperare. În timp ce Falcon 9 aterizează autonom pe picioare retractabile pe platforme terestre sau nave-dronă, Long March 10B recurge la patru cârlige de aterizare pentru a fi prinsă într-o plasă montată pe o platformă maritimă. Aceasta reduce complexitatea structurii rachetei și masa vehiculului, facilitând o creștere a capacității de încărcare utilă.
Expertul CALT, Chen Muye, a declarat că metoda cu plasă simplifică structura rachetei, scade greutatea acesteia și poate extinde fereastra de capturare datorită sistemelor de coordonare a plasei, fiind astfel foarte adaptabilă la abateri de la punctul de aterizare.
Compararea cu tehnologiile occidentale de recuperare
SpaceX a recuperat pentru prima dată o rachetă Falcon 9 în decembrie 2015, iar Blue Origin, companie fondată de Jeff Bezos, a reușit același lucru în noiembrie 2025 cu racheta New Glenn. SpaceX lansează aproximativ 150 de Falcon 9 anual, reutilizând boosterul de mai multe ori, acoperind aproape trei zboruri pe săptămână.
Raza de recuperare a boosterului rachetei rămâne componenta cea mai valoroasă și cea mai valoroasă, fiind esențială pentru reducerea costurilor și refolosirea rapidă a vehiculului de lansare.
Dezvoltări în domeniul tehnologiei rachetelor reutilizabile în China
De aproape un deceniu, China investește în tehnologii de rachete reutilizabile, de la teste preliminare în altitudine joasă până la recuperarea boosterelelor de clasă orbitală. Aceste eforturi sunt parte a unui plan pentru reducerea costurilor de lansare pentru constelațiile comerciale de sateliți, care se extind rapid.
Companiile private din China și-au intensificat și ele programele de testare în domeniu, într-o competiție globală acerbă pentru tehnologiile de recuperare. În același timp, reglementările pentru listarea la bursă a firmelor dezvoltatoare de rachete reutilizabile au fost relaxate pentru a facilita obținerea de finanțare.
Două încercări efectuate în 2025 de compania privată LandSpace și de China Aerospace Science and Technology Corporation au eșuat în etapele finale ale recuperării boosterului.
Long March 10B face parte din familia de rachete Long March 10, proiectate inițial pentru misiuni cu echipaj uman spre Lună, înainte de 2030. Potrivit televiziunii de stat CCTV, China planifică să reutilizeze boosterul rachetei până la sfârșitul anului pentru o nouă lansare.
Această abordare indică o intenție clară a Chinei de a integra tehnologia de recuperare și reutilizare în viitoarele misiuni spațiale, în contextul unei ambiții strategice de dezvoltare a industriei aerospațiale naționale.
