Peste 1.000 de turiști cazați zilnic în clădiri a căror stabilitate seismică nu este garantată pot fi afectați în cazul unui cutremur major, deși legea interzice în mod explicit închirierea acestor spații, relevă o investigație realizată de The Guardian. Numeroase locuințe din Capitală, promovate pe platforme precum Airbnb și Booking.com, funcționează ilegal și prezintă un risc ridicat de prăbușire în cazul unui seism.
Clădiri cu risc seismic în ilegalitate
Re:Rise, organizație românească specializată în reducerea riscului seismic, a identificat cel puțin 207 imobile din București cu risc seismic ridicat (RS1) care încă funcționează ilegal. Dintre acestea, 116 sunt listate pe Booking.com, 47 pe Airbnb, iar 44 apar pe ambele platforme, conform datelor furnizate de organizație.
Toate proprietățile confirmate se află în clădiri clasificate ca fiind de risc maxim, în ciuda legii adoptate în 2024 care interzice orice formă de închiriere în astfel de construcții. Pentru încălcarea acestei interdicții, amenzile variază între 1.000 și 2.000 de euro.
Statistici și situația clădirilor cu risc din București
Prin clasificarea oficială, în prezent există peste 400 de clădiri din Capitală încadrate în riscul seismic maxim (RS1). În ciuda faptului că legea prevede interzicerea închirierii, autoritățile estimează că amploarea reală a locuințelor nesigure este mult mai mare, deoarece doar o parte din fondul imobiliar a fost evaluat până acum.
Bucureștiul rămâne cea mai vulnerabilă capitală din Uniunea Europeană din punct de vedere seismic. Cutremurul din 1977 a provocat distrugerea a 32 de clădiri și a cauzat peste 1.500 de morți, precum și rănirea a alte 10.000 de persoane, în mai puțin de un minut.
Experții avertizează că un alt seism de această magnitudine este inevitabil, iar pagubele ar putea fi mult mai grave, având în vedere că multe clădiri din oraș nu sunt stabilizate corespunzător.
Riscurile ascunse turiștilor
Turiștii care închiriază spații din aceste clădiri rareori sunt informați despre pericolele la care se expun. Nici Airbnb, nici Booking.com nu impun obligativitatea ca gazdele să declare starea de siguranță a clădirilor, deși unele anunțuri menționează clasificarea de risc seismic.
Doar două dintre anunțurile verificate faceau referire la risc, încercând să minimalizeze pericolul. Unul dintre gazde a menționat în descriere că proprietatea „poate apărea în clasificările mai vechi privind riscul seismic” și a explicat că este „obișnuit pentru clădirile istorice din centrul orașului”.
Un alt anunț folosea formularea păgubitoare, indicând doar că imobilul are un „punct”, fără a explica în limba engleză ce înseamnă această mențiune. Re:Rise și publicația The Guardian au semnalat platformelor aceste situații, dar au fost respinse, fiind considerate responsabilitatea proprietarilor.
Experți și autorități despre situație
Matei Sumbasacu, fondatorul Re:Rise, spune că primăria Bucureștiului are responsabilitatea principală pentru siguranța turiștilor, însă acuză că autoritățile evită această obligație. Reprezentanții Primăriei precizează că poliția locală face inspecții doar în urma unor plângeri și că au fost trimise 3.000 de notificări către proprietari pentru informare.
Organele de control ale municipalității au cerut Ministerului Turismului să includă interdicția de închiriere în legislație și susțin că acționează pentru identificarea proprietăților cu risc seismic ridicat.
Iniciative și măsuri de avertizare
Re:Rise a început să aplice pe cutiile de chei ale apartamentelor de vacanță de pe platformele online autocolante cu coduri QR. Acestea redirecționează turiștii către informații despre vulnerabilitatea seismică a proprietății.
Bucureștiul a înregistrat peste 2 milioane de vizitatori în anul 2025, conform statisticilor oficiale. În ultimele decenii, doar 35 de clădiri din Capitală au fost consolidate, în timp ce lucrările începute după cutremurul din 1977 au fost oprite de Nicolae Ceaușescu pentru a redirecționa fondurile către construcția Palatului Parlamentului.
