Raed Arafat a făcut declarații despre verificările legate de dosarul dosarului deschis pe tema angajărilor și urmăririi penale în cazul structurilor din Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU). El susține că verificările au relevat nereguli legate de modul în care a fost deschis și instrumentat dosarul.
Verificări și descoperiri despre modul de deschidere a dosarului
Arafat afirmă că verificările oficiale au confirmat că procurorul și-a atras în mod artificial competența în dosar, apărând o împrejurare de fapt falsă în documente. El susține că probele pentru această acuzație sunt false, în special în privința implicării unui general în aprobarea pontajelor medicilor și asistentei medicale.
Supraveghere tehnică și urmărirea penală
Șeful DSU explică că urmărirea penală a fost desfășurată timp de peste un an, în mod in rem, adică asupra faptelor, fără ca persoanele vizate să fie informate. Timp de aproximativ cinci luni, aceștia au fost supuși unor măsuri complexe de supraveghere tehnică, inclusiv urmărire prin GPS, filaj, fotografiere, înregistrări audio, video și ambientale.
Autorizări și nemulțumiri privind legalitatea supravegherii
Autorizările pentru aceste măsuri au fost emise succesiv de cinci judecători de drepturi și libertăți. Arafat acuză însă că solicitările către instanțe conțineau informații false, mai ales referitoare la implicarea unui general, acțiune care ar fi avut un rol esențial pentru a justifica extinderea investiției către Parchetul Militar.
Informații despre implicarea generalului și competența parchetului
El afirmă că procurorul a indicat în documente că un general ar fi semnat sau aprobat pontajele, însă susține că această informație este incorectă. Conform lui Arafat, pontajele erau aprobate de un director general civil, medic, sau de alți directori, nu de un militar cu gradul respectiv.
Arafat subliniază că includerea generalului în dosar a fost considerată de el ca fiind esențială pentru ca ancheta să fie urmărită de Parchetul Militar. În lipsa acestei implicări, ar fi trebuit ca investigarea să fie realizată de un parchet civil sau inferior.
Raportul Inspecției Judiciare și consecințele
Potrivit șefului DSU, Inspecția Judiciară a evidențiat, în documentele transmise, lipsa probelor privind implicarea generalului și a semnalat durata excesivă a urmăririi penale in rem, deși anchetatorii știau cine sunt persoanele urmărite. Aceasta ridică problema modului în care s-a atras necorespunzător sau ilegal competența de către procuror.
Arafat afirmă că, prin menținerea dosarului în stare in rem și fără acordarea calității procesuale persoanelor, dreptul lor la apărare a fost afectat. În acest context, avocații celor 13 persoane investigtează posibilitatea de a face plângeri și sesizări pentru modul de instrumentare a dosarului.
Refuzul perchezițiilor domiciliare și motivele
Procurorul a solicitat în martie autorizarea unor percheziții la domiciliile și birourile celor 13 persoane, însă aceste cereri au fost respinse de un judecător de drepturi și libertăți. Magistratul a considerat măsura disproporționată și nejustificată, menționând importanța respectării intimității și precizarea clară a probelor solicitate.
După respingere, procurorul a dispus ridicarea telefoanelor mobile ale celor vizați.
Aspecte administrative și neconcordanțe în pontaje
Arafat recunoaște că programul medicilor poate varia în funcție de alte angajamente, gărzi sau schimbări de program. El afirmă însă că orele pentru DSU erau recuperate și documentele transmise instituției erau complete.
El consideră că eventualele probleme legate de pontaje sunt administrative, nu penale, și ar fi putut fi clarificate în interiorul instituției. Arafat afirmă că nu există probe de presiune pentru a solicita pontaje false sau angajări fictive.
Acuzații și demersuri legale
Raed Arafat respinge acuzația de presiuni pentru falsificarea pontajelor și afirmă că nu are nicio probă în dosar care să susțină această presupunere. El susține că nu semnează pontajele zilnice sau cele pentru munca de la distanță, acestea fiind aprobate de conducerea directă.
El anunță demersuri legale împotriva procurorului, considerând ancheta drept „abuzivă”. Arafat se îngrijorează de posibilele consecințe negative ale unor percheziții, chiar dacă ulterior s-ar confirma că acuzațiile sunt fără temei.
Contextul dosarului și evoluția anchetei
Ancheta a devenit publică pe 27 martie 2026, când procurorii militari au efectuat activități la sediul DSU și au ridicat documente și telefoane ale angajaților, inclusiv telefonul lui Raed Arafat. La acea vreme, dosarul se afla în faza de urmărire penală in rem, fără ca vreo persoană să aibă calitatea de suspect sau inculpat.
Inițial, anchetatorii verificau suspiciuni privind angajări fictive, pontaje și sporuri acordate unor medici pentru activitate neprestată în realitate. În aprilie, Arafat a respins aceste afirmații și a afirmat că va coopera cu autoritățile pentru clarificări.
Informațiile recente publice indică faptul că Arafat vorbește pentru prima dată despre probleme legate de competența parchetului, prezentând critic modul de instrumentare a anchetei și susținând că sunt posibile abuzuri legale. Nici până în prezent, Parchetul Militar nu a răspuns oficial acuzațiilor aduse de șeful DSU.
