Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat miercuri, că România se confruntă cu unul dintre cele mai grave episoade de secetă din ultimele decenii, fiind cauzată de scăderea nivelului Dunării. Aceasta a precizat că declinul debitului fluviului a fost anticipat de mai multe săptămâni și că măsurile de gestionare a situației sunt deja în aplicare.
Starea actuală a Dunării și prognoza debitului
Diana Buzoianu a menționat că debitul Dunării a scăzut ajungând în prezent la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, față de pragul istoric minim de 1.400 metri cubi pe secundă. Ministerul Mediului estimează că în perioada următoare debitul va coborî spre 1.500 metri cubi pe secundă, nivel la care s-a înregistrat cel mai mic debit istoric.
Avertismente și avertizoare privind seceta
Ministra a spus că Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), aflat în subordinea Administrației Naționale „Apele Române”, a transmis avertismente cu privire la seceta istorică cu câteva săptămâni înainte de agravare. INHGA a atras atenția asupra fenomenului, ilustrând situația cu cifrele, precum un debit de 1.500 de metri cubi pe secundă, apropiat de minimul istoric de 1.400.
Repercusiuni în sectorul energetic și măsuri adoptate
Din cauza nivelului scăzut al apei, au fost închise cele douăreactoare de la Cernavodă. Reactorul 2 a fost oprit miercuri, după ce și Reactorul 1 fusese deja închis anterior, situație care afectează funcționarea centralei nucleare.
Ministra a menționat că autoritățile nu pot decât să aplice procedurile deja stabilite pentru gestionarea efectelor secetei, inclusiv în domeniul energetic. Riscul de oprire totală a activităților produce preocupări legate de funcționarea sistemului energetic național.
Impactul schimbărilor climatice și ce trebuie făcut
Buzoianu a subliniat că efectele schimbărilor climatice afectează constant comunitățile din România, multe dintre ele fiind supuse restricțiilor naturale de apă. Aceasta a atras atenția că nivelul de apă scade în mod accentuat, iar măsurile de adaptare trebuie să devină o prioritate.
Ea a precizat că schimbările climatice intensifică frecvența și severitatea episoadelor de secetă, fiind nevoie de strategică mapare a măsurilor de adaptare. Ministrul a subliniat că nu pot fi adoptate soluții simple, precum dragarea Dunării, pentru a limita efectele acute ale acestei situații.
Factori care influențează nivelul Dunării
Buzoianu a explicat că nivelul Dunării este influențat de deplina alimentare cu apă provenită din mai multe state riverane, nu doar din precipitațiile din România. Ea a adăugat că fenomenele extreme, precum ploile scurte și intensificate, determină fluctuații mari ale debitului.
Ministra a subliniat că Ucraina, Serbia și alte țări adiacente se confruntă și ele cu seceta, iar acest context global afectează volumetric debitul Dunării. Acest fapt explică de ce precipitațiile din România nu pot compensa reducerea de apă în fluviu.
Concluzii și perspectiva viitoare
Diana Buzoianu a afirmat că, în condițiile actuale, măsurile de gestionare a secetei au o limită și nu pot elimina complet impactul. Fenomenul este catalizat de modificările climatice, iar soluțiile trebuie să vizeze o abordare pe termen lung și măsuri de adaptare la schimbări climatice intense.
România se află în fața unui episod sever de secetă, influențat atât de factori naturali, cât și de contextul global, solicitând o gestionare strictă și măsuri strategice pentru reducerea riscurilor.
