Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a anunțat că zece persoane dețin 47 de funcții în 16 companii diferite din domeniul energiei și încasează venituri de până la 75.000 de lei pe lună. Ea susține că 25 de persoane dețin 77 dintre cele 288 de mandate active din companiile de stat din energie și afirmă că această situație nu este cauzată de lipsa legislației, ci de lipsa voinței de a elimina practicile considerate abuzive.
Valori și distribuție a veniturilor
Vicepremierul a prezentat exemple concrete de venituri obținute din cumulul funcțiilor de conducere și mandatelor în consiliile de administrație. Potrivit acesteia, un ritm de câștiguri lunare include 75.000 de lei pentru un singur individ, acumulat din două funcții în consilii și o poziție executivă de director.
Un alt exemplu indică un venit de 59.000 de lei pe lună pentru o altă persoană, în condițiile în care are, de asemenea, două funcții în consilii și o funcție executivă. Un al treilea exemplu arată un salariu de 58.700 de lei pentru un alt director, dintr-o funcție în consiliu și o poziție provizorie. În plus, există persoane care câștigă peste 50.000 de lei lunar din multiple mandate în consilii de administrație.
Concentrare a funcțiilor și mandate multiple
Analiza indică faptul că aceeași persoane ocupă mai multe funcții în diferite companii din sectorul energetic. Gheorghiu a explicat că zece persoane au cumulat 47 de funcții în 16 companii, ocupând poziții variate precum membri în consilii de administrație, membri în consiliul de supraveghere sau funcții executive de director.
Numărul de mandate active deținute de aceste persoane se ridică la 77, dintr-un total de 288, conform declarației vicepremierului. Aceste date arată o concentrație semnificativă a rolurilor și intereselor în sector.
Context legislativ și recomandări de reformă
Oana Gheorghiu a transmis că, de când Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a Ministerului Energiei, autoritățile au avut acces la toate datele esențiale pentru a evalua problemele din sistem.
Ea a afirmat că primul pas pentru corectare este diagnosticarea situației și identificarea lacunelor legislative care permit aceste practici. Potrivit ei, legislația nu lipsește, ci voința politică de a elimina „portițele” a fost insuficientă.
Gheorghiu subliniază că politicile actuale nu au reușit să reducă influența acestor grupuri restrânse. Ea afirmă că sistemul a fost construit pentru a menține aceleași persoane în funcții, perpetuând practicile de cumul și deținere a mai multor mandate.
Procedura de revocare și problemele legale
Vicepremierul a explicat că, în trecut, revocarea liderilor din companii era dificilă și genera costuri suplimentare pentru stat, deoarece persoanele revocate câștigau procese și primeau despăgubiri.
Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 158/2025, această situație s-a schimbat, fiind mai ușor să se realizeze revocări în 60 de zile, fără a se plăti despăgubiri. Totuși, Gheorghiu a precizat că revocarea pentru performanță slabă sau pentru acțiuni contrare interesului companiei rămâne o chestiune legată de clauze contractuale negociate de autoritatea tutelară.
Ea a explicat că depinde de cum au fost negociate aceste contracte de mandat, subliniind necesitatea unei reforme structurate pentru a închide „porțițele” legale care au permis abuzuri și risipe de resurse în companiile din sectorul energetic. Gheorghiu a exprimat opinia că nu legile lipsesc, ci voința de a le aplica și adaptat corespunzător.