România a intrat în stare de alertă energetică la 1 august, fiind influențată de diferențele mari de prețuri între piața internă și cea regională, în special comparativ cu Bulgaria. În același timp, țara vinde energie ieftină la prânz și o cumpără seara la prețuri de până la sute de ori mai mari, ceea ce favorizează anumite companii.
Diferențe de preț în piața energiei
La doar o zi după declararea stării de alertă, prețul energiei pe piața principală (PZU) a coborât la 2,70 lei/MWh între 13:00 și 14:00, apoi a urcat aproape de 1.100 lei/MWh în jurul orei 20:00. Diferența semnificativă se manifestă în doar câteva ore, generând câștiguri pentru traderi și operatori de stocare.
Cum funcționează modelul de profit
Companiile cu capacități de stocare, precum cele de baterii, profită de arbitrajul energiei. Ele cumpără energie ieftină în orele de vârf și o revând în perioadele de consum maxim, când prețurile ating valori de zeci sau sute de ori mai mari. Acest mecanism a fost adoptat în regiune, fiind deja dezvoltat în Bulgaria.
Proiecte de stocare și companii implicate
Advance Green Energy AD, deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev, operează în Bulgaria un sistem de 124,1 MW / 496,4 MWh la Lovech, cel mai mare din Europa pentru o capacitate independentă de stocare prin baterii. În februarie 2026, compania a semnat un acord de hedging cu Axpo, gigant elvețian, pentru gestionarea veniturilor din arbitrajul energetic.
Un alt proiect relevant este cel de 150 MW / 601 MWh din Nova Zagora, deținut de firma austriacă Enery, iar Solarpro Technology AD, în parteneriat cu CATL, are instalații la Burgas cu o capacitate de 602 MWh. Bulgaria a devenit astfel piața cu cea mai rapidă creștere a sistemelor BESS în UE, trecând de la 200 MWh în 2025 la aproape 2.500 MWh în prezent.
Piața energetică regională și importurile României
România a vândut energie către Bulgaria la prânz cu un preț mediu de circa 50 euro/MWh și a cumpărat seara energie la prețuri de până la 250 euro/MWh. În aprilie 2026, valoarea importurilor a fost de aproximativ 33 milioane de euro, în timp ce exporturile au atins doar 5 milioane de euro. Fluxurile arată un export masiv de energie în orele de vârf către Bulgaria, după care România trebuie să importe seara volume mari la prețuri crescute.
Impactul asupra infrastructurii și capacităților naționale
Bulgaria a crescut capacitatea de stocare la aproape 2.500 MWh, fiind depășită doar de Germania și Italia în UE. România are în prezent circa 600 MWh de capacități de stocare, insuficiente pentru nevoile de stabilizare a sistemului. La începutul anului 2025, România estima o capacitate de peste 2,5 GW de stocare până în 2025 și aproximativ 5 GW în 2026, conform fostului ministru Sebastian Burduja.
Inițiative și finanțări pentru capacități de stocare
Transelectrica a precizat că România are nevoie de cel puțin 4 GW de capacitate de stocare pentru o funcționare optimă, iar Ministerul Energiei a anunțat alocarea a 80 de milioane de euro din PNRR pentru proiecte în acest domeniu. Deși au fost anunțate măsuri de stimulare a dezvoltării infrastructurii, diferența de capacitate între România și Bulgaria continuă să fie o vulnerabilitate pentru sistemul energetic național.