Primă înlăturare a bustului lui Octavian Goga în Iași și modificările legislative prin Legea 241/2025 au stârnit reacții și controverse. Instituția culturală din oraș a decis să remove monumentul în contextul legii care interzice promovarea memoriei persoanelor condamnate pentru acțiuni fasciste sau antisemite. În același timp, anumite grupuri de intelectuali și reprezentanți ai societății civile contestă interpretarea legii, acuzând riscul de interpretare abuzivă și de radicalizare.
Contextul legislativ și motivul eliminării bustului
Bustul lui Octavian Goga, montat în 2021, a fost înlăturat la finalul lunii martie. În momentul montării, Institutul „Elie Wiesel” nu a solicitat eliminarea monumentului, însă Primăria Iași a luat decizia după ce o asociație pentru combaterea antisemitismului a cerut aplicarea Legii 241/2025. Această lege modifică OUG 31/2002 și interzice denumiri și promovarea persoanelor condamnate pentru activități fasciste sau antisemitism în spațiul public.
Legea specifică la articolul 12 că denumiri precum străzi, instituții sau alte spații publice cu numele liderilor fascisti, nazisti sau legionari nu mai pot fi păstrate sau create. În cazul lui Goga, numele nu mai poate fi folosit pentru denumirea de străzi, școli sau alte instituții, deoarece legislația consideră că promovarea memoriei lui poate fi interpretată ca o formă de laudă.
Detalii despre bust și reacții
Bustul a fost montat în 2021, fără ca Institutul „Elie Wiesel” să solicite anterior eliminarea sa. La momentul respectiv, Primăria a avut o poziție ambiguă, plasând o placă marginală cu mențiunea „Din păcate…” și citate laudative despre activitatea poetică a lui Goga. În cele din urmă, monumentul a fost înlăturat în aceași lună.
Primarul municipiului Iași nu a dorit să comenteze public**, dar a explicat că decizia politică s-a bazat pe interpretarea legii. Autoritățile locale consideră că expunerea numelui lui Goga pe spațiul public, sub forma unor denumiri sau monumente, promovează memoria și valorile trecutului în mod explicit, fapt incompatibil cu legislația actuală.
Reacții și poziții ale experților
Alexandru Florian, directorul general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România, afirmă că, deși activitatea literar-poetică a lui Goga poate fi admirată, activitatea politică și apropierea de ideologia fascistă sunt condamnabile. Florian susține că legile în vigoare nu permit promovarea memoriei unor lideri legați de regimuri totalitare, iar această abordare trebuie acceptată.
El explică că orice denumire sau monument în spațiul public, precum și orice promovare a memoriei în mod ostentativ, implică acceptarea publică a acelor persoane. Florian adaugă că promovarea memoriei trebuie să se încadreze în cadrul unei reflecții critice și a unui proces de maturizare a societății.
În cazul Iașiului, decizia de a elimina bustul a fost considerată o aplicare strictă a legislației, în contrast cu exemple din alte țări. În Austria, de exemplu, monumentele fostului primar Karl Lögger, cunoscut pentru antisemitismul său, au fost păstrate, dar au primit o amplasare contextualizată, pentru a genera discuție și reflecție. În Spania, monumente ale epocii franchiste au fost înlocuite sau au fost realizate măsuri de dezbatere durabilă, în procesul de reconciliere cu trecutul.
Opinia publică și impactul asupra societății
Florian avertizează asupra riscului ca eliminarea monumentelor să-i radicalizeze pe cei nemulțumiți. În opinia sa, comunitățile pot reacționa negativ dacă trecutul istoric nu este gestionat cu maturitate. Institutul pentru Studierea Holocaustului monitorizează atitudinile antisemitice, constatând o răspândire crescută a acestora, ceea ce ridică semne de întrebare legate de corelațiile dintre rememorare și atitudini sociale.
Reacțiile din partea intelectualilor și opinia publică sunt variate. Unele voci susțin păstrarea monumentelor, invocând importanța conservării memoriei istorice, chiar dacă aceasta implică anumite compromisuri. Alte opinii critică promovarea valorilor trecutului controversat.
În prezent, în România există un spațiu public complicat în raport cu memoria Holocaustului și cu reprezentările trecutului legionar. Legislația rămâne strictă și clară, dar dezbaterile despre modul de gestionare a acestor simboluri continuă, fiind considerate aspecte ale maturității societății.