Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a afirmat miercuri în podcastul „Istori-Știri” că lucrările pentru brațul Bala, aflate în responsabilitatea Ministerului Transporturilor, aveau deja în 2024 autorizațiile și finanțarea necesare. Ea a criticat în mod public modul în care au fost gestionate proiectele de infrastructură, susținând că se pierd ani de zile în perpetuarea unui blocaj.
Stadiul proiectului pentru brațul Bala
Ministrul a precizat că proiectul avea autorizații de mediu, acord de mediu și hotărâre de Guvern prin care erau alocați banii, încă din 2024. Potrivit oficialului, dacă aceste lucrări ar fi fost realizate, situația actuală s-ar fi putut evita.
„Lucrările mari de la brațul Bala ar fi trebuit să fie făcute. Aveau deja autorizațiile de mediu, acordul de mediu și hotărârea de Guvern prin care erau alocați banii, încă din 2024”, a declarat Buzoianu. Aceasta a adăugat că, dacă proiectul era finalizat, peste situația critică actuală s-ar fi putut construi o altă perspectivă.
Intervenții de urgență pentru Cernavodă
După scăderea debitului Dunării la valori foarte mici, autoritățile au fost solicitate să ia măsuri pentru menținerea nivelului apei pentru centrala de la Cernavodă. În intervențiile realizate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos și de forțele armate, au fost folosite măsuri menite să amâne nevoia opririi centralei pentru aproximativ șapte zile.
„Aceste măsuri au reușit să salveze aproximativ șapte zile față de estimarea inițială privind oprirea centralei de la Cernavodă”, a afirmat Buzoianu. Ea a explicat că problema pe termen lung nu poate fi rezolvată doar prin reorientarea apei cu barje, pentru că traseul de circa 60 de kilometri până la Cernavodă trece pe deasupra dunelor, care pot opri sau devia curenții.
„Apa reorientată trebuie să parcurgă un traseu de aproximativ 60 de kilometri spre Cernavodă, unde există dune care pot opri sau modifica direcția curenților”, a spus ministrul. Ea a clarificat că soluțiile pe termen lung implică lucrări mai ample și costuri ridicate, precum dragarea din zonă.
„Am reușit, cu o fracțiune din costul pe care l-ar fi presupus oprirea centralei de la Cernavodă încă de joia trecută, să câștigăm șapte zile”, a menționat Buzoianu. În opinia sa, aceste măsuri de urgență sunt doar soluții temporare, iar investițiile pentru infrastructura durabilă sunt necesare pentru stabilizarea situației.
Problemele de infrastructură și gestionare a resurselor
Ministrul a evidențiat că în ultimii 35 de ani România nu a alocat fondurile necesare pentru protecția împotriva inundațiilor. Este vorba despre proiecte pentru baraje, diguri și poldere care nu au primit finanțare corespunzătoare.
„Problemele de mediu sunt probleme foarte mari, care nu se pot rezolva în momentul în care apare criza. La nivel de politică publică, aceste probleme pot fi soluționate în ani de zile”, a explicat Buzoianu. Ea a adăugat că, din cauza lipsei de investiții, comunitățile rămân frecvent inundate.
„De la an la an, vedem comunități care sunt inundate. În ultimii 35 de ani, nu am alocat banii necesari pentru baraje, diguri și poldere”, a afirmat oficialul. Ea a subliniat că procesul de realizare a infrastructurii critice necesită mult timp și resurse financiare.
Critici legate de protecția mediului și investiții
Referitor la criticile despre impactul măsurilor de protecție a mediului asupra investițiilor, Buzoianu a spus că România devine tot mai polarizată, iar discursurile continuă să fie populiste și neargumentate cu date concrete.
„România a ajuns să fie din ce în ce mai polarizată și este din ce în ce mai puțin loc pentru știință, pentru argumente bazate pe date și cifre”, a spus ministrul. Ea a reafirmat că protejarea mediului și dezvoltarea investițiilor pot fi realizate simultan.
„România poate avea măsuri de mediu astfel încât să nu se mai secetă râuri, comunitățile să nu rămână fără apă, iar agricultura din sud să se dezvolte”, a adăugat Buzoianu. Ea a avertizat că țara se află printre statele europene care vor resimți cele mai puternice efecte ale schimbărilor climatice.
În context, ministrul a menționat că gestionarea resurselor limitate de apă trebuie să fie prioritară, iar proiectele de infrastructură trebuie să fie eficiente și realizabile, pentru a evita situații de criză repetate.