România se află în fața unei crize energetice cauzate de închiderea centralei nucleare de la Cernavodă, în timp ce strategiile naționale privind independența energetică au rămas, până acum, doar promisiuni fără implementare concretă.
Strategii energetice succesive fără rezultate concrete
De la începutul anului 2016, România a elaborat mai multe strategii în domeniul energetic, însă acestea au rămas în mare parte la nivel de planuri. Prima, pentru perioada 2016-2030, prevedea securitatea aprovizionării cu energie, gaz și electricitate, dar nu a menționat explicit obiectivul independenței energetice.
O a doua strategie, aprobată pentru intervalul 2020-2030, sub guvernul Ludovic Orban, accentua conceptul de independență energetică, cu promisiunea de a crește semnificativ capacitatea de regenerabile, cu aproape 6.000 MW până în 2030. Până în prezent, însă, această capacitate a fost majorată doar cu 2.600 MW.
Pentru perioada 2025-2035, guvernul Ciolacu a aprobat o a treia strategie care prevedea independeță totală din punct de vedere al gazelor, eliminarea importurilor de lignit și cărbune, precum și dezafectarea capacităților pe aceste resurse.
Declarații contradictorii despre independența energetică
Fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, a afirmat în 2022 că România urma să devină independentă energetic începând cu 2026, cu sprijinul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El susținea că până în 2026, țara nu va mai depinde de importuri de energie electrică și va deveni exportator de gaze naturale.
Criticile aduse acestui plan au fost formulate de Răzvan Dumitrescu, care a subliniat că, în contextul crizei actuale, România importă mai mult pentru a asigura consumul național, ceea ce contrazice promisiunile legate de independență energetică.
Impactul promisiunilor neîndeplinite
Chiar dacă multiple planuri au stipulat promovarea independenței energetice, realizările nu s-au concretizat. Capacitatea regenerabilelor a crescut, dar nu suficient pentru îndeplinirea obiectivelor asumate, în timp ce importurile de energie au rămas la niveluri înalte pentru a satisface necesarul intern.
Guvernul actual a anunțat pentru perioada 2025-2035 o strategie ce prevede independență energetică pentru gaz și eliminarea importurilor de lignit și cărbune, însă aceste obiective nu au fost atinse până în prezent. Situația actuală indică dificultăți în implementarea planurilor anunțate, în condițiile unui peisaj energetic în continuă schimbare și în lipsa unor măsuri concrete pentru atingerea independenței energetice.