România a trecut de la o perioadă de creșteri rapide ale economiei la o scădere semnificativă, după schimbarea guvernului și preluarea mandatului de către Ilie Bolojan
În ultimul an, economia României a înregistrat o inversare a tendinței, ajungând de la cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană la una dintre cele mai scăzute performanțe. Datele publicate de Eurostat indică o scădere de 2% a PIB-ului în trimestrul al doilea al anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. România împreună cu Irlanda sunt singurele state membre UE în care s-a consemnat o scădere economică, Irlanda raportându-se o reducere de 5,6%.
Schimbarea de direcție după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan
Preluarea guvernării de către Ilie Bolojan a coincis cu o perioadă de performanțe economice negative pentru România. În cele patru trimestre de la instalare, economia a înregistrat două trimestre de scădere și două de stagnare, fără a înregistra creșteri.
În contrast, în perioada guvernării lui Marcel Ciolacu, țara se număra printre statele cu cele mai mari creșteri din UE. În trimestrul al doilea al anului 2025, economia românească a crescut cu 2,1%, fiind a doua cea mai bună performanță trimestrială din UE, la egalitate cu Croația și după Danemarca.
Reversul de situație și impactul măsurilor de austeritate
După un an de la atingerea unui vârf în creștere economică, datele Eurostat confirmă deteriorarea situației. În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul ajustat sezonier a scăzut cu 2% față de aceeași perioadă a anului anterior. Irlanda este singura țară UE cu o scădere mai mare, de 5,6%.
Pe plan trimestrial, economia românească nu a mai înregistrat creșteri. PIB-ul a stagnat față de trimestrul anterior, după o scădere de 0,1% în primul trimestru al anului. Europa a arătat semne de relansare, cu o creștere de 0,5% în T2, față de 0,1% în T1, însă România nu a reușit să beneficieze de acest avans în momentul evaluat.
De la performanță economică la stagnare sub guvernarea Bolojan
Perioada de după instalarea lui Ilie Bolojan ca șef al guvernului a fost marcată de rezultate economice negative abordate cu măsuri de austeritate. În trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul a stagnat față de trimestrul anterior, iar în ultimele trei luni ale anului a înregistrat o scădere de 1,9%. În primul trimestru al anului 2026, declinul a continuat cu 0,1%, iar trimestrul al doilea a fost marcat din nou de stagnare.
Aceste rezultate apar în condițiile în care guvernul a justificat măsurile de reducere a deficitului bugetar prin creșterea fiscalității și restrângerea cheltuielilor publice. Însă această strategie nu a prevenit declinul economic.
Dezvoltare bugetară și realitatea economiei
Bugetul pentru 2026 a fost elaborat cu presupunerea unei creșteri economice de 1%, pe baza unui PIB estimat la 2.045,2 miliarde de lei. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat o inflație de 6,5% pentru anul în curs.
Însă datele din primele șase luni ale anului arată o realitate diferită. PIB-ul a scăzut cu 0,8% față de aceeași perioadă a anului anterior pe serie brută, iar pe serie ajustată sezonier, declinul a ajuns la 1,6%. În același timp, inflația a urcat la 8,2% în luna iulie, depășind estimările gospodăririi bugetare și reducând puterea de cumpărare a populației.
Aceste cifre indică o economie în dificultate și nealinierea cu prognozele inițiale, semnalând o posibilă nevoie de reevaluări ale politicilor fiscale și economice.
