Ion Cristoiu comentează întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, susținând că a fost o încălcare gravă deontologică și legală, și afirmă că are loc o evoluție a modului de a face „șmecherii” în politica românească după decembrie 1989.
Critici privind întâlnirea dintre Bolojan și Tănăsescu
Cristoiu consideră că întâlnirea nu a fost între două oficialități, ci între un judecător și o parte implicată într-un proces. El menționează că Ilie Bolojan era parte în dosar, fiind raportor într-un proces, iar Simina Tănăsescu, în calitate de președintă a CCR, ar fi avut o întâlnire intenționată cu acesta.
El exemplifică situații din istoria procedurală, comparând cu epoca otomană, și afirmă că un judecător nu se întâlnește cu părțile dosarului, mai ales dacă este parte directă. Cristoiu afirmă că Tănăsescu ar fi avut conștientizarea acestei situații și că nu putea să nu-și dea seama de natura întâlnirii.
Percepția asupra evoluției „șmecheriilor” în politica românească
Jurnalistul face o analiză asupra modului în care au evoluat aceste practici în România după Revoluție. El susține că, în alte perioade, astfel de „șmecherii” se făceau pe ascuns sau cu acoperire, dar acum se realizează vizibil, fără secrete.
Cristoiu afirmă că din al doilea mandat al lui Klaus Iohannis, aceste manevre devin mai evidente și mai lipsite de reticență. Ca exemplu, menționează rămânerea lui Ilie Bolojan în funcție timp de 107 zile în interimat, ceea ce, potrivit lui, încalcă legea și se face cu nepăsare față de consecințe.
Reacții și replici oficiale
Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, președintă a CCR, a atras reacții din partea spațiului public.
Premierul Bolojan a respins acuzațiile, argumentând că discuțiile s-au referit strict la probleme administrative și nu au avut nicio legătură cu activitatea Curții. În contrapunct, președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a cerut clarificări și a exprimat preocuparea că reputația și credibilitatea CCR pot fi compromise de aceste întâlniri.
În context, Cristoiu subliniază că aceste evenimente indică o schimbare a modului de a face politică și administrare, caracteristic pentru ultima perioadă, indiferent de formalități și de reacțiile oficiale.
