Un fenomen global al urii digitale afectează profesioniștii români, determinând retragerea din dezbateri publice și ridicând semne de întrebare asupra libertății de exprimare. Specialiști din diverse domenii din România se confruntă cu comentarii jignitoare și atacuri la adresa muncii lor, ceea ce duce uneori la autocenzură.
Impactul ura digitală asupra specialiștilor români
Experți români din domenii variate, precum cercetarea, mobilitatea urbană sau studiile politice, evită aparițiile în mass-media din cauza comentariilor negative primite online. Un cercetător de la un institut românesc, specialist în efectele secetei, a solicitat oprirea comentariilor de pe YouTube pentru a-și proteja imaginea.
O altă expertă în mobilitate urbană, activă într-o rețea globală, nu a mai acceptat interviuri din cauza criticilor negative din trecut. Un profesor universitar în științe politice a relatat că, la începutul discuțiilor, le-a fost recomandat să aibă grijă la comentariile de pe YouTube pentru că reacțiile publicului român pot fi excesive.
Reacțiile și consecințele asupra experților
Majoritatea celor chestionați de un studiu la nivel european au declarat că au renunțat să mai publice pe rețelele sociale sau au redus semnificativ comunicarea publică. Unii au ales să evite interviurile și aparițiile în presă pentru a nu deveni ținte ale atacurilor online. Consecința este o diminuare a vocilor experților în spațiul public.
Un cercetător român explică faptul că astfel de reacții au determinat, uneori, renunțarea la proiecte sau chiar la funcții universitare. Studiile arată o tendință globală în care cercetătorii și profesioniștii devin tot mai expuși urii digitale, mai ales dacă abordează subiecte sensibile ca migrația, vaccinarea, studiile de gen, schimbările climatice sau inegalitatea socială.
Studiile internaționale și fenomenele de autocenzură
Un studiu realizat de Departamentul de Comunicare de la Universitatea din Viena relevă că cercetătorii din Austria, Franța, Ungaria și Suedia au primit mesaje acide, catalogate drept „dezgustătoare” și „proști”, și au fost acuzați de influență financiară sau apartenență la sisteme obscure.
Majoritatea au ales să nu mai publice sau să împărtășească informații doar în cercuri restrânse, pentru a evita atacurile. Mulți au declansat autocenzura, deși recunosc că aceasta afectează libertatea academică, dar la costul pierderii unor voci critice în mediul public.
Concluzia studiului indică faptul că tăcerea experților creează un vid informațional, favorizând răspândirea necontrolată a dezinformării. În lipsa unor studii publice în România, fenomenul rămâne neexplorat la nivel national, dar anchetele internaționale aduc în discuție pericolul opresiunii discursului critic în mediul online.
Reacția personală și preocupațiile din România
Un jurnalist român a recunoscut că, înainte de cercetare, a considerat exagerată teama experților de atacuri. Însă experiențele personale și studiile internaționale arată că urmele urii digitale au repercusiuni concrete: renunțarea la carieră, reacții negative puternice și chiar retragerea din spațiul public.
Experții relatând despre riscurile la care sunt supuși, invocă și prezența boților, care pot genera conversații negative automate, și posibilitatea ca unele atacuri să fie parte a unor campanii coordonate în contextul războiului hibrid.
Ce soluții se propun? Studiile internaționale subliniază necesitatea înțelegerii fenomenului pentru a formula răspunsuri eficiente, fără a recurge la cenzură sau restricții asupra libertății de exprimare. În opinie, reducerea vocilor în mediul online are drept efect crearea unui vid informațional, în care răspândirea dezinformării devine mai facilă.
Această problemă există în context internațional și a fost studiată pentru a evidenția răspunsurile adaptate la dinamica urii digitale. La nivel global, cercetătorii avertizează că astfel de atacuri pot fi folosite pentru a destabiliza dezbaterile publice și pentru a manipula opinia publică, într-un context de război hibrid.
