Uniunea Europeană pune presiune asupra Chinei în contextul conflictului comercial, exprimându-și nemulțumirea față de practicile de muncă și dezechilibrele comerciale, în timp ce cenzura online din China intervine pentru a șterge mesajele critice despre munca forțată.
Contextul conflictului comercial între UE și China
UE a transmis Beijingului un termen până în octombrie pentru soluționarea dezechilibrelor comerciale, după ce anul trecut a avut un deficit de aproape un miliard de euro pe zi cu China. Criticile se referă la diminuarea importurilor din China, inclusiv din Europa, ca urmare a cererii interne slabe, cauzată de creșteri salariale lente și protecție insuficientă pentru angajați. Această situație obligă producătorii chinezi să își caute piețele externe.
Regulamentul european privind munca forțată
Pentru a combate utilizarea muncii forțate, UE a adoptat în 2024 un regulament ce va intra în vigoare în decembrie 2027. Acesta interzice produsele realizate prin muncă impusă sau involuntară, inclusiv orele suplimentare excesive, și afectează comerțul cu China.
Reacția cenzurii din China pe rețelele sociale
Mesajele critice cu privire la condițiile de muncă din China, în special referitoare la cultura „996” (ture de 12 ore, șase zile pe săptămână), sunt șterse de autoritățile chineze. Recent, un mesaj publicat pe RedNote, platformă chineză similară Instagram, a strâns aproape 3.000 de aprecieri înainte de a fi șters. Comentariile au exprimat sprijin pentru sancțiuni împotriva Beijingului și solicitări pentru depunerea de plângeri la autoritățile UE.
Reacții și percepții publice în China
Viralizarea acestor mesaje online reflectă îngrijorările muncitorilor chinezi legate de condițiile de muncă și de impactul acestor practici asupra imaginii țării. Platforme precum Douyin, versiunea chineză a TikTok, au acum videoclipuri explicative despre procedurile de depunere a plângerilor legate de munca forțată, unele înregistrând peste 200.000 de vizualizări.
O publicație din SUA care monitorizează cenzura, China Digital Times, indică că apariția subiectului în mediul online, în ciuda restricțiilor, semnalează că interesul utilizatorilor chinezi pentru această temă crește și nu doar în rândul muncitorilor, ci și al publicului general. Specialiștii consideră că această conectare între nemulțumirile interne și mecanismele externe de aplicare a legii poate avea semnificație pentru percepția asupra intereselor naționale și a politicilor comerciale.
Reacții oficiale și semnale din China și SUA
Un reprezentant al Comisiei Europene a declarat că au primit semnale informale despre încălcări ale drepturilor muncitorilor, inclusiv privind orele suplimentare. Totuși, nu a fost înregistrată o creștere recentă a plângerilor. În același timp, unele utilizări sociale din China sugerează depunerea de plângeri și în Statele Unite, unde, în iulie, au fost impuse taxe vamale de până la 12,5% asupra mărfurilor provenite din China și UE, pe motivul eșecului de a verifica utilizarea muncii forțate.
Durata medie a programului de muncă în China
Datele oficiale indică faptul că chinezii lucrează în medie peste 48 de ore pe săptămână, ceea ce depășește limita legală de 44 de ore. Anul trecut, unele companii, inclusiv Midea, au anunțat măsuri de reducere a orelor de muncă obligatorii pentru angajați.
Lu Ming, membru al Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez, a avertizat în martie asupra riscului de deteriorare a imaginii chineze și asupra barierelor comerciale potențiale din cauza percepției că prețurile competitive sunt obținute prin muncă excesivă și condiții de viață precare.
