România are în centrul tensiunilor legate de legea salarizării sectorului public, controverse și acuzații referitoare la responsabilitatea pentru blocajul procesului. Într-o postare pe Facebook, Oana Gheorghiu susține că adoptarea unei noi legi a salarizării era inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență încă din 2021. Aceasta afirmă că proiectul trebuia elaborat de Ministerul Muncii, dar a fost blocat în perioada în care PSD controla portofoliul.
Obligația din PNRR și procesul legislativ
Gheorghiu afirmă că obligația de a introduce această lege a fost stipulată încă din 2021 în PNRR. Ea menționează că, deși a fost prevăzută, legea nu a fost finalizată și nu au fost organizate consultări relevante în timpul mandatului PSD la Ministerul Muncii, care a controlat portofoliul aproxiamtiv patru ani și jumătate.
Ea indică faptul că, după preluarea interimatului ministrelui, Dragoș Pîslaru, s-au făcut pași pentru accelerarea procesului. Pîslaru a publicat proiectul, a inițiat consultări cu sindicatele și a purtat discuții cu partide politice, sub medierea Administrației Prezidențiale.
Participarea instituțiilor publice și poziția guvernamentală
Participarea sectorială la consultările privind legea a fost confirmată de mai multe instituții. În iulie, Ministerul Sănătății anunța participarea la discuții cu organizațiile sindicale despre proiectul salarizării bugetare.
Premierul interimar Ilie Bolojan a vorbit public despre impactul reformei, afirmând că aproape două treimi dintre salariile bugetarilor urmau să crească, iar restul să fie menținute pentru reducerea decalajelor salariale. Bolojan a atras atenția că nereușita adoptării proiectului poate duce la pierderea a 770 de milioane de euro din fondurile PNRR.
Acuzații și blocaj politic
Oana Gheorghiu îl acuză pe PSD că a participat la întâlnirile tehnice privind proiectul, deși partidul reclama public lipsa unei propuneri clare de la Guvern în acea perioadă. Ea afirmă că reprezentanți ai PSD au fost implicați în discuții și, ulterior, blochează acordul politic negociat la Cotroceni, ceea ce, potrivit ei, riscă să afecteze accesul la fondurile europene.
Dragoș Pîslaru, în declarațiile din 26 august, a afirmat oficial că reforma este legată de oportunitatea unui grant de 770 de milioane de euro din PNRR. El a menționat că negocierile au intrat în impas, iar procesul legislativ nu s-a finalizat încă.
În mesajul său, Gheorghiu critică politicile salariale și fiscale promovate în ultimii ani, susținând că România nu își mai poate permite să susțină cheltuieli publice prin împrumuturi constante. Aceasta evidențiază dificultăți în realizarea reformelor promise și inviabilitatea politicilor de sustenabilitate fiscală.
Proiectul legii salarizării a fost astfel blocat în urma divergențelor politice și dezacordurilor din interiorul coaliției de guvernare, iar în prezent negocierea pare blocată, cu riscul pierderii fondurilor europene.
